Rolul lui Hitler în jocurile contemporane
Au apărut apoi în ecuaţie gazele din ce în ce mai toxice, clorul iniţial fiind un fel de parfum pentru trupele afectate. Iperita, o substanţă de luptă ce putea să atace plămânii şi pielea, era deosebit de periculoasă pentru combatanţi. Germanii au introdus-o în arsenalul lor, dar arma a fost repede copiată de savanţii Antantei şi chiar Adolf Hitler a fost afectat de un bombardament cu muniţie toxică.
Valoarea lui a sporit după ce a ajuns să domine un partid extremist şi a început să fie folosit de anumite cercuri de putere interesate de combaterea grupărilor comuniste. Accederea la guvernare în ziua de 30 ianuarie 1933 l-a propulsat în rolul de păpuşă pentru scenariile conducătorilor implicaţi în cursa pentru dominaţie mondială. Toată lumea era mulţumită că exista un Hitler şi pericolul nazist era fluturat permanent pentru a se putea lansa noi şi noi comenzi de armament din ce în ce mai performant şi mai scump. Nu exista ţară care să nu investească în comenzi speciale şi comisioanele oferite anumitor decidenţi şi militari erau consistente. Iosif Stalin era încântat de existenţa partidului nazist pentru că putea să găsească simpatizanţi care să sprijine grupările comuniste.
Europa putea totuşi să cunoască o soartă mai bună dacă şi numai dacă focarul de tensiune numit Germania ar fi fost mai eficient izolat, dar planurile strategice au fost altele. Kremlinul a considerat că este cazul să colaboreze prin celebrul Pact Molotov – Ribbentrop din 23 august 1939 şi astfel forţele germane au putut să ocupe vaste teritorii din Polonia în urma unor lupte crâncene. La fel s-a comportat Uniunea Sovietică, dar Armata Roşie a întâmpinat o rezistenţă minimă din partea forţelor de acoperire.
Diviziile Wehrmacht-ului au fost apoi mutate spre vest şi a urmat un nou Blitzkrieg în mai 1940. Succesele tancurilor cu cruci au fost impresionante şi Franţa a dispărut ca mare putere de pe scena istoriei. Marea Britanie abia mai rezista în arhipelag sub loviturile primite din partea bombardierelor Luftwaffe. Era o situaţie ideală pentru extinderea influenţei celulelor comuniste din moment ce controlul autorităţilor locale era nimicit şi forţele germane erau prea puţin numeroase pentru a supraveghea eficient un continent întreg. Adolf Hitler a mai nimicit puterea statală în Iugoslavia şi Grecia, exact ceea ce dorea Iosif Stalin. În plus, au fost date lovituri dure forţelor britanice, orice militar capitalist fiind un duşman mai puţin pentru lumea comunistă internaţionalistă.
Adolf Hitler mai juca un mare rol la care nici nu se gândea: era cel mai bun prieten al SUA. Washington-ul dispunea de o puternică flotă militară şi avea pretenţii pentru hegemonie mondială, dar exista ceva concurenţă în domeniul naval. Marea Britanie era considerată stăpâna mărilor şi avea vapoarele principale concentrate în Atlantic. Submarinele şi avioanele germane erau perfecte pentru a scufunda ţinte preţioase. SUA devenea puterea dominantă într-un întreg ocean fără să fie tras un foc de armă. Forţele germane au luptat pentru epuizarea Angliei până-n ultimele zile ale conflictului mondial şi această misiune strategică a fost îndeplinită aproape perfect.
Liderul german a mai avut o misiune în complicatele manevre militare
Marile puteri ale epocii au fost Marea Britanie, Uniunea Sovietică, SUA, Japonia, Franţa, Germania şi Italia. Acestea erau statele ce se confruntau pentru dominarea planetei. Ofensiva începută în data de 1 septembrie 1939 trebuia să schimbe definitiv echilibrul de forţe. Tancurile germane au spulberat forţele franceze în mai 1940. Marea Britanie era izolată şi sângera economic şi militar. Italia era un colos cu picioare de lut ce nu dispunea de petrol şi forţele armate erau puternice doar pe hârtie. Jocurile urmau să fie duse între SUA şi Uniunea Sovietică, organisme statale ce erau practic două continente. Germania putea să încline balanţa spre una din părţi şi ofensiva începută la 22 iunie 1941 a fost o lovitură mortală dată imperiului comunist.
Armata germană nu putea să atingă SUA şi a fost absolut normal ca lovitura nimicitoare să fie dirijată spre vecinul ce se apropiase prea imprudent de arsenalele Reich-ului. Wehrmacht-ul nu dispunea de resurse pentru o ofensivă de amploare şi de durată, dar evenimentele militare au evoluat deosebit de interesant şi un teritoriu vast a fost ocupat cu ajutorul şenilelor temutelor Panzere. Uniunea Sovietică şi-a revenit în cele din urmă şi a reuşit să trimită regimentele numeroase chiar să cucerească Berlinul, dar n-a mai putut Iosif Stalin să mai refacă baza industrială şi cea umană pentru un război planetar. SUA a suferit pierderi în luptele cu Wehrmacht-ul şi cu forţele S.S., dar acestea erau nesemnificative în raport cu potenţialul de mobilizare. În plus, nu exista vreo fabrică distrusă de bombardamente. Mai mult. Statul şi particularii au investit mult în extinderea capacităţilor de producţie şi se dispunea chiar de prea mult armament.
Ura lui Iosif Stalin împotriva lui Hitler a fost una fără egal în istorie şi era absolut normal. Lovitura din 22 iunie a distrus cel mai frumos plan strategic conceput vreodată: cucerirea Europei în numele comunismului. Era doar o primă etapă pentru ocuparea întregii planete. Au fost pierduţi cei mai buni oameni antrenaţi şi tot sistemul logistic împreună cu cantităţi imense de echipament militar. Chiar dacă a mai fost aprins focul în Coreea, nu s-a mai putut ajunge la incendiul universal visat deoarece blocul definit drept capitalist era strâns în jurul SUA şi a ripostat eficient. Conducerea de la Kremlin a continuat şi după moartea lui Stalin să ducă aceleaşi politici de infiltrare pentru subminarea lumii capitaliste, dar lagărul socialist a fost bine îndiguit şi a fost condamnat să se ofilească tot ameninţând cu folosirea armelor nucleare.
Chiar dacă Hitler a murit în primăvara anului 1945, a rămas ideal pentru a justifica orice în lumea contemporană în funcţie de interesele celor care vorbesc sau scriu. S-a aflat astfel că Ucraina este plină de nazişti şi a fost pornit un război, o operaţiune militară specială după cum se exprimă cei dornici de nimicirea păcii. Adepţii lui Hitler au fost identificaţi în toată Europa şi pe întreaga planetă în persoana celor ce se opun intereselor Moscovei. Ura împotriva celui care a dat lovitura de graţie poftelor lui Stalin a fost folosită tocmai în 2022 pentru a motiva desfăşurarea unor ostilităţi în care nu se mai ţine cont de legile specifice unui conflict modern. Un centru de putere poate să demonstreze absolut orice cu ajutorul politrucilor dornici să avanseze şi pe un munte de cadavre. Slava iluzorie este plăcută politicienilor celebri pe scena istoriei pentru o clipă din scurgerea timpului. Sunt uitaţi apoi de popoarele ce au o memorie scurtă.
