Singura modificare semnificativă realizată de Guvern în momentul aprobării fondurilor Prima Casă pentru acest an a fost reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,5% la 2% pentru construcţia de locuinţe. Executivul a redus deja marja de dobândă încă din 2016 pentru achiziţia de locuinţe, care este tot la 2%. Astfel, dobânzile creditelor Prima Casă sunt formate acum din dobânda ROBOR cu scadenţă la trei luni, care astăzi este de 2,03%, şi o marjă de 2%.  

La finalul anului trecut, Ministerul Finanţelor Publice, care gestionează programul de stat, a venit cu regulile de funcţionare noi ale programului, valabile din 2018.

Până acum, plafonul de garanţii Prima Casă, distribuit anual de Fondul de Garantare, se aloca băncilor cu cea mai mare cotă de garanţii atrase din totalul garanţiilor puse la dispoziţie de stat într-un an. De acum înainte, instituţiile de credit înscrise în program vor primi în perioada următoare un raport de evaluare pe baza căruia se vor aloca noile plafoane în 2018.

Practic, băncile dependente de programul de creditare Prima Casă şi cele cu multe dosare incomplete pot pierde de anul acesta până la 20% din plafonul de garanţii care le-a fost alocat în 2017. Cu alte cuvinte, sunt favorizate băncile în bilanţul cărora creditele Prima Casă au cea mai mică pondere în totalul creditelor clasice pentru locuinţe acordate de acea bancă persoanelor fizice. În acelaşi timp, sunt penalizate băncile cu cele mai multe dosare invalidate de Fondul de Garantare. De asemenea, sunt penalizate instituţiile de credit care care au beneficiat cel mai mult de pe urma Prima Casă.

Mai exact, dacă o bancă are o „cotă de piaţă“ pe Prima Casă de 20%, anul acesta i s-ar cuveni un plafon de garanţii de 400 mil. lei. Această sumă urmează să fie tăiată în funcţie de raportul de evaluare. Sumele rămase în urma tăierii sunt constituite ca „bufer“ şi vor fi redistribuite celorlalte bănci. Evaluările se vor face cel puţin trimestrial.

Intenţia Ministerului de Finanţe este aceea de a scădea, treptat, dependenţa băncilor de acest program şi de a încuraja acordarea de credite ipotecare clasice, fără garanţiile statului. 

 

Economiştii Băncii Centrale consideră utilă revizuirea condiţiilor de accesare a acestui program, în sensul orientării către românii cu un venit salarial sub un plafon pre-stabilit, care urmăresc să îşi achiziţioneze o locuinţă pentru locuit, sub o valoare reglementată şi în condiţiile unui grad de îndatorare sustenabil. Mai exact, Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, a sugerat că programul ar trebui să îi ţintească pe românii cu venituri sub salariul mediu pe economie.

De altfel, Ministerul Finanţelor şi BNR analizează oportunitatea introducerii unor criterii legate de venituri pentru cei care vor beneficia pe viitor de Prima Casă, însă acest lucru nu se va aplica din 2018, potrivit lui Ştefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului.

De la lansarea programului Prima casă, în 2009, până la sfârșitul lunii noiembrie 2017, au fost acordate 238.305 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,78 mld. lei.

În 2017, până la sfârșitul lunii noiembrie, au fost acordate 23.437 garanții, în valoare totală de 2,048 mld. lei, precum și 8.910 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,002 mld. lei.