Acest an a fost primul în care România a funcţionat ca parte a pieţei unice europene. Practic, a fost primul test susţinut în competiţia cu celelalte ţări din UE.

Cum ne-am poziţionat, din punctul de vedere al înţelegerii şi aplicării mecanismelor şi regulilor pieţei comunitare, faţă de alte state la momentul aderării, am încercat să aflăm de la Gheorghe Oprescu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Capital: Domnule preşedinte, cum consideraţi că s-a descurcat România în acest prim exerciţiu de funcţionare după reguli europene?
Gheorghe Oprescu: Pe partea de concurenţă, momentul aderării a însemnat strict intrarea noastră în Reţeaua Europeană de Concurenţă, adică am devenit un partener. Deocamdată, nu am avut investigaţii deschise pe articolele 81 şi 82 din Tratat privind înţelegerile între participanţii la piaţă şi abuzurile de poziţie dominantă. Pe partea de ajutor de stat, momentul aderării a însemnat o cotitură, fiind vorba de o modificare esenţială. Competenţa de autorizare a ajutoarelor de stat acordate în România a revenit în exclusivitate CE, dar mai important este că de la acest moment normele europene se aplică cu stricteţe. Părerea mea personală este că, odată ce am devenit stat membru, Comisia este mai severă decât înainte.

Capital: Credeţi că investigaţiile de la Tractorul, Petrotub, Daewoo Automobile ar fi putut fi evitate dacă autorităţile statului ar fi acţionat altfel?
Gheorghe Oprescu: Nu cred. Comisia aplică aceleaşi reguli şi aceeaşi măsură tuturor statelor membre. Dacă în situaţii similare cu acestea au deschis investigaţii în cazul majorităţii statelor membre, nu aveau de ales nici acum. Fie şi pentru lămurirea ei, CE ar fi deschis oricum investigaţii.

Capital: Cum ne-am poziţionat comparativ cu alte state din regiune, la momentul aderării?
Gheorghe Oprescu: Comparativ cu alte state care au aderat în 2004, situaţia ajutoarelor de stat nu este mult diferită. Astfel, statele cele mai mari care au aderat în 2004 au întâmpinat la rândul lor probleme în ceea ce priveşte sectorul siderurgic, bancar sau auto. Unele dintre investigaţiile demarate de CE în primul an după aderarea acestor state, spre exemplu Polonia, Ungaria sau Cehia, au fost finalizate după doi  sau trei ani, iar altele nu au fost încheiate nici pînă azi, aşa cum este cazul Postabank din Ungaria.

Capital: Recent aţi declarat că CE ar putea formula în curând o opinie în cazul privatizării Automobile Craiova. Aveţi semnale în acest sens?
Gheorghe Oprescu: Nu am nici un semnal. Este o părere personală, ţinând cont de volumul de informaţii care s-a schimbat. Toţi, inclusiv noi, facem eforturi pentru urgentarea obţinerii unei poziţii, în sensul că răspundem cât mai repede şi complet la întrebările CE.

Capital: De ce  CE a deschis o investigaţie în cazul Petrotub, cu toate că este vorba de un ajutor de stat acordat înainte de data aderării?
Gheorghe Oprescu: În general, Comisia nu a intervenit în cazul ajutoarelor acordate înainte de 2007. La Petrotub a fost o investigaţie a Consiliului care nu s-a finalizat şi s-a închis la 31 decembrie 2006, când competenţele de autorizare a ajutoarelor de stat au trecut la nivel european. Comisia a deschis acum investigaţie pentru că este un caz special, fiind vorba de industria siderurgică, sector ce a reprezentat un punct sensibil şi distinct în negocieri. În siderurgie, Comisia poate să intervină şi în cazul ajutoarelor de stat acordate înainte de momentul aderării.

Capital: Cât durează o astfel de analiză?
Gheorghe Oprescu: Nu este limitată şi poate dura şi doi ani, dar şi mai puţin de patru luni. Am văzut statistici care spun că multe se termină într-un interval mai mic patru luni.

Capital: Mai există societăţi în situaţii similare, Roman Braşov, Aro Câmpulung, la care investigaţiile CE nu s-au finalizat până la începutul lui 2007. Riscă acestea să intre în atenţia oficialilor europeni?
Gheorghe Oprescu: Nu cred că mai sunt de interesul CE.

Capital: Care este situaţia analizei declanşate în cazul contractului de privatizare al Electroputere Craiova?
Gheorghe Oprescu: În acest caz au fost respectate procedurile şi am trimis informaţiile înainte de semnarea contractului. Nu avem încă nici o reacţie a CE.

Capital: Aveţi semnale că o instituţie de tipul AVAS a înţeles acum cum se lucrează cu CE?
Gheorghe Oprescu: Cred că toată lumea a înţeles că în domeniul ajutorului de stat nu este de joacă.

Capital: 2007 ar trebui să fie o lecţie pentru România?
Gheorghe Oprescu: Da, în sensul în care avem de învăţat. Nu însă în ideea că am luat o palmă mai mare decât alte state, precum Ungaria şi Polonia, care au avut aceleaşi probleme.

Capital: Vom mai avea în 2008 probleme legate de ajutoarele de stat ?
Gheorghe Oprescu: Probleme pot fi oricând. Noi trebuie să notificăm toate ajutoarele de stat care se acordă sau nu. Comisia poate spune că este în regulă sau poate deschide investigaţie. În cadrul unei notificări formale a României, deschiderea unei investigaţii lungeşte termenul, care de această dată este de 18 luni. În general, sunt acceptate ajutoarele de stat orizontale, adică cele care se adresează tuturor ramurilor. Sunt deci acceptate ajutoare de stat pentru cercetare-dezvoltare, protecţia mediului, IMM. Mai există şi ajutoare de stat pentru restructurare-salvare dar acestea se adresează unor cazuri specifice şi au nişte principii foarte clare, în baza cărora se acordă, de exemplu, să aibă un plan de restructurare care să dovedească viabilitatea pe un anumit termen. Deci mai văd posibile efecte şi anul viitor.

Sa invatam procedurile

„Foarte important este să învăţăm procedurile CE. Nu aveam cum să le învăţăm înainte pentru că nu eram stat membru. Am învăţat mai întâi legislaţia comunitară, am crescut în privinţa capacităţii administrative de a aplica această legislaţie, dar partea de lucru tehnic cu Comisia nu aveam cum să o învăţăm şi, de aceea, anul acesta a fost foarte important, însă probabil că nu şi suficient. Adică vom mai avea de acum încolo de învăţat în privinţa procedurilor. Şi procedurile le înveţi când ai cazuri, când ai situaţii.“