Raportul de ţară din luna septembrie a anului trecut ne aducea o veste bună şi una mai puţin plăcută. Pe de o parte, se anunţa că Romånia este acceptată în clubul statelor membre, iar pe de altă parte, ni se spunea care sunt condiţiile.

Comisia Europeană (CE) solicita guvernului de la Bucureşti să trimită pånă la sfårşitul lunii martie un raport cu progresele făcute în domeniul „Justiţie şi Afaceri Interne“ (JAI). Erau indicate patru condiţii ce trebuiau soluţionate în timp scurt: asigurarea funcţionării sistemului judiciar într-o manieră transparentă şi eficientă, înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care să verifice averile demnitarilor etc. Ministerul Justiţiei (MJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) trebuiau să colaboreze pentru rezolvarea celor patru puncte specificate în documentul CE, iar Parlamentul urma să aprobe legea de înfiinţare a ANI. După transmiterea raportului, în săptămåna 23-29 aprilie, va fi organizată o misiune de cooperare, care va discuta documentul trimis la Bruxelles.

În cazul neîndeplinirii cerinţelor, în luna iunie, CE va emite un raport în care se va specifica activarea clauzei de salvgardare pe JAI în cazul Romåniei, clauză ce poate fi menţinută cel mult trei ani de la data aderării. Acest lucru a fost reconfirmat de către Franco Frattini, comisar pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, care s-a aflat recent la Bucureşti pentru a evalua actuala situaţie din domeniu. Frattini a declarat că „este absolut necesar să fie parcurse toate problemele din domeniul JAI, indicate în raportul de ţară. Referitor la ANI, este important ca Parlamentul să voteze această lege, care este în interesul poporului romån şi nu al Bruxelles-ului. Trebuie să evităm diluarea acestei iniţiative legislative privind ANI“. Comisarul european a dat asigurări că va face „tot ce îmi stă în putinţă pentru a pregăti un raport pozitiv“. Franco Frattini este membru al grupului politic PPE din cadrul Parlamentului European, grup din care face parte şi Partidul Democrat care o susţine pe Monica Macovei, ministrul Justiţiei, şi al cărui membru este Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor. Comisarul european a sosit în Romånia în plin scandal la MAI. Vasile Blaga, a cărui contribuţie la raportul din martie se referea la „combaterea corupţiei la nivelul administraţiei locale“, era acuzat de astfel de practici de către fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul MAI, procurorul Marian Såntion.

Dar, cåte din problemele aflate pe lista de priorităţi au fost rezolvate? Legea ANI zace la Parlament, iar averile demnitarilor cresc nestingherite. Adrian Ciocănea, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, recunoaşte că „este greu de crezut că legea ANI va fi adoptată de Parlament în timpul scurt pånă pleacă raportul către CE. Din păcate, suntem ocupaţi cu alte subiecte, iar agenda europeană este uitată“. Cåt de transparent funcţionează CSM? Trei dintre membrii CSM continuă să-şi păstreze şi funcţiile de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor, deşi li s-a cerut să renunţe la acestea. De ce? „Fiindcă legislaţia nu exclude această posibilitate“, răspunde sec preşedintele CSM, judecătorul Anton Pandrea. În schimb, MJ şi CSM „rezolvă“ alte probleme decåt cele prioritare, aflate în raportul din septembrie. De exemplu, MJ a iniţiat recent un proiect legislativ referitor la detaşarea magistraţilor fără acordul acestora, încălcånd principiul stabilităţii şi inamovibilităţii magistraţilor, pe motiv că „aşa cere UE“. Acelaşi argument stă la baza unei alte iniţiative a MJ, cu care de această dată este de acord şi CSM, prin care tinerii absolvenţi ai facultăţilor de Drept, după un scurt program de pregătire, vor sări de pe băncile şcolii direct în roba de magistrat. În realitate, CE a solicitat o selecţionare riguroasă, pe bază de concurs, a viitorilor magistraţi. Reprezentanţii CSM îşi argumentează decizia prin faptul că, în prezent, este un număr mare de posturi vacante atåt la judecători, cåt şi la procurori.

Cum ne va afecta un posibil raport negativ al CE? Conform raportului de ţară, clauza de salvgardare duce la suspendarea obligaţiei actualelor state membre de a recunoaşte hotărårile şi a executa mandatele emise de instanţele naţionale sau parchete. Corneliu Bårsan, judecător la CEDO, susţine că „aplicarea clauzei nu înseamnă că hotărårile judecătoreşti definitive date în Romånia nu ar mai putea fi executate în statele comunitare. Instanţele din statul unde vor fi aplicate vor face însă anumite verificări, care durează. Fără clauză, procedura se simplifică, pornindu-se de la principiul recunoaşterii aproape automat a efectelor acestor hotăråri“. Dar, pe de altă parte, o asemenea măsură va subţia şi mai mult capitalul de imagine al Romåniei şi va crea un precedent. 

Ce teme mai aveam de făcut

•ÎNTĂRIREA CSM Asigurarea funcţionării sistemului judiciar într-o manieră transparentă şi eficientă, în special prin întărirea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea, impactului Codurilor de Procedură Penală şi Civilă
• ÎNFIINŢAREA ANI, cu responsabilităţi în verificarea averilor şi a potenţialelor conflicte de interese, şi emiterea unor decizii obligatorii pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni descurajatoare
• GULERE ALBE Continuarea investigaţiilor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt
• AUTORITĂŢI LOCALE Prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul administraţiei locale.

Sursă: Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, septembrie 2006

«În cazul în care Romånia nu îndeplineşte condiţionalităţile, Comisia Europeană va aplica măsurile de salvgardare prevăzute în Tratatul de Aderare.
Acestea duc la suspendarea obligaţiei actualelor state membre de a recunoaşte hotărårile şi de a executa mandatele emise de instanţele naţionale sau parchete, conform principiului recunoaşterii reciproce.»

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, septembrie 2006