Punctaj maxim la vaccinarea copiilor, puntaj minim la mortalitatea infantilă; maxim la accesul la medicul de familie într-o zi, minim la timpul de aşteptare pentru accesul direct la un medic specialist. Aşa arată sistemul medical românesc, comparat cu cele din alte ţări europene.
„Situaţia nu este foarte proastă“, se spune despre sistemul public de sănătate din România în studiul Health Consumer Powerhouse, care realizează o analiză comparativă între mai mul
Punctaj maxim la vaccinarea copiilor, puntaj minim la mortalitatea infantilă; maxim la accesul la medicul de familie într-o zi, minim la timpul de aşteptare pentru accesul direct la un medic specialist. Aşa arată sistemul medical românesc, comparat cu cele din alte ţări europene.
„Situaţia nu este foarte proastă“, se spune despre sistemul public de sănătate din România în studiul Health Consumer Powerhouse, care realizează o analiză comparativă între mai multe ţări europene şi Canada. „România împarte cu mai mulţi dintre vecinii săi problema plăţilor neoficiale către medici. Din păcate, serviciile medicale de calitate obţinute prin această metodă nu sunt luate în considerare în acest studiu“. Discuţii pe tema „cadourilor“ oferite medicilor au revenit în actualitate, după ce Colegiul Medicilor a amintit Ministerului Sănătăţii Publice că situaţia trebuie reglementată. „Problema principală este condiţionarea actului medical“, explică Gabi Ionescu, directorul Asociaţiei Spitalelor din România. „Peste tot în lume, acesta este cel mai important aspect. Dacă pacientul este mulţumit de doctor şi vrea să-i facă un cadou, este OK, atâta timp cât doctorul nu condiţionează operaţia, de exemplu, de acest cadou“.
Calitatea serviciilor medicale din sistemul public clasează România pe locul 26 între cele 30 de ţări care au participat la acest studiu. Au fost luaţi în calcul mai mulţi indicatori, împărţiţi în patru categorii: drepturile pacienţilor, timpii de aşteptare, finalitatea actului medical, generozitatea sistemului public de sănătate şi industria farmaceutică. România a obţinut scorul maxim la numai şase indicatori dintr-un total de 27. Printre aceştia, dreptul la a doua opinie (un consult la un alt medic decât cel care a pus diagnosticul iniţial) şi accesul la propriul dosar medical. „Legea pacientului dă dreptul fiecăruia să meargă la medicul de familie şi să ceară fişele medicale“, spune Gabi Ionescu. „Conform sistemului local, toate datele din dosarul pacientului se întorc la medicul de familie. Este unul din punctele forte ale sistemului.“
Printre indicatorii la care ţara noastră a obţinut cel mai mic punctaj se numără accesul la medicamente noi, rapiditatea cu care se introduc pe piaţă noi medicamente pentru cancer, gradul de compensare al medicamentelor eliberate pe bază de reţetă, dar şi transplantul de rinichi şi timpul de aşteptare pentru o scanare RMN. Pentru reprezentanţii domeniului, toate acestea au explicaţii foarte clare. În privinţa accesului la medicamente noi, Dragoş Dinu, CEO la compania A&D Pharma, spune că de vină pentru întârziere sunt, în parte, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM), Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări. „ANM trebuie să dea autorizaţia de punere pe piaţă, ministerul preţul, iar Casa de Asigurări compensarea“, explică el traseul pe care trebuie să îl parcurgă un medicament nou pentru a ajunge în farmacii. „Cred că la ANM sunt din ce în ce mai puţine probleme, pentru că medicamentele deja înregistrate în UE trec printr-o procedură mai simplă, iar discuţiile de la minister sunt, poate, cele mai aprinse, chiar dacă au fost şi surprize plăcute în trecut“.
Cât despre accesul la RMN, în ţara noastră urgenţele au prioritate întotdeauna. „Toţi ceilalţi pacienţi sunt programaţi în funcţie de timpul liber al aparatului, şi din cauza faptului că nu suntem foarte bine dotaţi din acest punct de vedere“, spune Gabi Ionescu. Programările la RMN se fac după ce s-au epuizat toate celelalte metode de diagnostic. La acest indicator, numai Austria şi Belgia au primit punctajul maxim.
Luând în considerare sumele cheltuite de sistemul public de sănătate în aceste ţări, studiul prezintă şi o situaţie a calităţii pe care banii o pot cumpăra în fiecare dintre state. Din acest punct de vedere, România, care alături de Bulgaria alocă cele mai mici sume raportat la celelalte ţări (566 dolari pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare), se clasează pe locul opt. În schimb, Luxemburg, ţară aflată pe primul loc (peste 5.000 de dolari pe cap de locuitor), cade pe locul 23 când vine vorba de acest indicator.
«Automedicaţia, preferată de mulţi români din clasa medie, este primul semn că sistemul de asigurări
nu funcţionează.»
Dragoş Dinu, CEO A&D Pharma
