Cel puţin 15 bănci internaţionale s-au arătat interesate să intermedieze oferta de obligaţiuni a statului român. După o absenţă de patru ani de pe piaţa internaţională, statul român pregăteşte o nouă emisiune de euroobligaţiuni. Volatilitatea pieţelor nu a tăiat interesul investitorilor străini.
Criza creditelor ipotecare din America a atins majoritatea pieţelor financiare internaţionale şi a redus interesul investitorilor, inclusiv pentru pieţele emergente, nu doar pentru cele afectate direct de situaţia din SUA. În ciuda indicilor în scădere, a volatilităţilor ridicate de pe pieţele de capital şi chiar a deteriorării unor indicatori macroeconomici ai României, interesul investitorilor străini pentru ţara noastră este departe de a se fi stins complet. O dovedeşte atracţia manifestată de 15 bănci pentru emisiunea de euroobligaţiuni pe care o pregăteşte Trezoreria Statului. Ministerul Economiei şi Finanţelor a elaborat un proiect de memorandum privind lansarea, în acest an, a unei emisiuni de euroobligaţiuni pe termen de zece ani, cu o valoare cuprinsă între 500 de milioane de euro şi un miliard de euro.
Eurobondurile suverane ar urma să fie lansate pe piaţa externă până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor. „Avem nevoie de două luni sau două luni şi jumătate pentru a finaliza această tranzacţie“, spune Ştefan Nanu, director general Direcţia de Trezorerie şi Datorie Publică. Nanu precizează că în această săptămână este foarte probabil să trimită cererile de ofertă celor peste 15 bănci internaţionale care s-au arătat interesate să devină leadmanagerii eurobondurilor româneşti în lume. Banca sau băncile care vor fi selectate de Ministerul Finanţelor se vor ocupa de subscrierea sumelor către investitorii care s-au arătat interesaţi. Pe baza preţurilor oferite de investitori se vor sorta cele mai bune oferte până la concurenţa sumei pe care şi-a propus-o statul român. „Interesul este mare în ciuda volatilităţii pieţelor. Totuşi, dacă termenii nu ne convin, nu vom lansa emisiunea acum“, precizează Nanu.
Eurobondurile vor fi folosite pentru finanţarea deficitului bugetar (de 2,7% din PIB) din acest an, precum şi pentru finanţarea deficitului bugetar din 2008 (prognozat în proiectul de buget la 2,7% – 2,8% din PIB). De asemenea, banii obţinuţi din emisiunea de euroobligaţiuni vor fi utilizaţi şi pentru refinanţarea datoriei publice. Cu atât mai mult cu cât, anul viitor, în luna iunie, va ajunge la scadenţă o emisiune de obligaţiuni în valoare de 600 de milioane de euro, lansată în 2001, pentru care statul plăteşte un cupon de 10,63%. România mai are în derulare o emisiune din 2002, cu o maturitate de zece ani, în valoare de 700 de milioane de euro şi un cupon de 8,5%.
După cum ne-a explicat Ştefan Nanu, nivelul indicativ al cuponului va fi de 5%, iar după primirea ofertelor, conducerea ministerului se va ocupa de aprobarea euroobligaţiunilor.
Ultima emisiune de eurobonduri a avut loc în anul 2003, când România a atras 700 milioane de euro pe o perioadă de şapte ani, cu un cupon de 5,75%. Decizia Finanţelor de a ieşi pe pieţele externe şi de a nu se baza pe oferta internă se bazează pe costurile tranzacţiei, mult mai scăzute pe piaţa externă decât pe cea internă.
«Săptămâna aceasta vom transmite cererea de ofertă celor 15 bănci interesate.»
Ştefan Nanu, director general Trezorerie şi Datorie Publică
Cifrele emisiunii
• Ministerul Finanţelor şi Economiei are în vedere un nivel indicativ al cuponului eurobondurilor de 5%
• Valoarea emisiunii de euroobligaţiuni pe care doreşte să o lanseze în acest an statul român este cuprinsă între 500 de milioane şi un miliard de euro
• Maturitatea este de zece ani
• Împrumutul extern va fi folosit de statul român pentru finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei publice din 2007 şi 2008.
