Anii ce vor urma aderării vor aduce României, pe lângă avantajele politice şi macroeconomice, şi un interes mai mare din partea fondurilor deschise de investiţii sau a fondurilor de pensii din UE.
Banii europenilor de rând, strânşi sub forma fondurilor de tip deschis, nu pot fi plasaţi oricum în momentul de faţă. Cauza: mai multe limitări impuse prin legislaţie, care ţin departe investiţiile de pieţe ca România sau Bulgaria. După aderare, însă, investiţiile făcute aici, mai ales în acţiuni, dar şi în imobiliare sau în instrumente cu venit fix, vor fi considerate mai puţin riscante, volumul lor fiind aşteptat să crească.
Politicile de investiţii ale fondurilor mutuale sunt mult mai restrictive decât cele ale fondurilor închise, de exemplu, mai ales dacă ţinta de plasament se află în afara UE. Pentru România, cea mai importantă dintre regulile aplicate până acum în domeniu, la nivel local sau european, a fost împărţirea destinaţiilor de investiţii în două categorii: ţări membre UE şi state din afara Uniunii. Chiar şi legile interne ale statelor candidate au limitat sau chiar au interzis investiţiile fondurilor mutuale şi de pensii în ţării din afara spaţiului comunitar. Aceasta deşi piaţa românească de capital a fost liberalizată de câţiva ani buni.
„Fondurile din Croaţia, de exemplu, pot investi oricât în UE şi OECD, dar nu mai mult de 10% în afara acestui spaţiu, iar Rusia şi Ucraina nici nu intră în calcul“, spune Katja Kraskovic, reprezentant al KD-Group şi responsabil cu departamentele de investiţii ale companiei în Bulgaria şi România. „După aderarea României la UE, ne va fi mult mai uşor să plasăm aici banii care provin din alte ţări central şi est-europene“, adaugă Kraskovic.
Deschiderea nu va avea loc numai dinspre UE către România, ci şi în sens invers. Fondurile deschise de la noi îşi vor putea diversifica mai uşor portofoliul, investind şi în afara ţării, în active cu grad mai scăzut de risc, fără să mai ceară permisiunea CNVM. De asemenea, plasamentele mai diversificate le vor face mai atractive şi pentru investitorii din Germania, Marea Britanie sau Franţa.
„Pentru compania noastră, oportunităţi vor veni atât din posibilitatea investiţiilor pe pieţe externe, cât şi din vânzarea fondurilor în afara ţării. Randamentele fondurilor româneşti vor fi foarte atractive“, spune Eugen Voicu, preşedintele societăţii de administrare a investiţiilor Certinvest.
La nivel european, se conturează tot mai clar o piaţă comună a fondurilor deschise de investiţii, cu un set de reguli şi denumiri comune. Dovadă este că, în 2005, 66% din banii investiţi în unităţi de fond au fost plasamente transfrontaliere. Pentru a observa impactul pe care l-ar putea avea deschiderea României către piaţa comună europeană a fondurilor mutuale de investiţii este de ajuns să spunem că, potrivit estimărilor Comisiei Europene, sumele administrate de acestea sunt echivalente cu 12,6% din totalul economiilor gospodăriilor europene. Aceleaşi estimări iau în calcul o creştere de aproximativ 10% pentru piaţa fondurilor deschise de investiţii, ceea ce ar avea ca rezultat active administrate de peste opt trilioane de euro în anul 2010. Rămâne de văzut cât din aceste opt trilioane vor ajunge în România.
În unele state din regiune, cum ar fi Slovenia, noi reglementări au fixat o limită de10% din active pentru plasamentele făcute pe pieţe străine, din interiorul sau din afara UE. În alte ţări, precum Bulgaria, deşi cadrul general este mai permisiv, limitarea este dată, la fel ca în România, de avizul autorităţilor din domeniu.
La fondurile de pensii, restricţiile sunt şi mai mari. În Slovacia, aceste fonduri trebuie să investească 30% din active în piaţa locală, în timp ce în Polonia, cel mult 5% din active poate fi investit în afara ţării. „Totuşi, polonezii nu au folosit nici acest procent, media expunerii pe pieţe străine a fondurilor de pensii fiind sub 3%“, precizează Eugen Voicu.
Şi din perspectiva instrumentelor cu venit fix lucrurile s-ar putea îmbunătăţi în România, odată cu intrarea în UE. „Categoric, România va intra în vizorul mai multor categorii de investitori. De asemenea, perspectiva aderării a adus deja un rating mai bun pentru plasamentele făcute aici“, spune Dr. Dietmar Hornung, senior economist la DekaBank, care anticipează o creştere a investiţiilor europene în ţara noastră.
Plasamente mai facile
«După aderarea României la Uniunea Europeană, ne va fi mult mai uşor să plasăm aici banii care provin
din alte ţări central şi est-europene.»
Katja Kraskovic, reprezentant al KD-Group
Investiţii cu sens dublu
«Pentru compania noastră, noi oportunităţi vor veni atât din posibilitatea investiţiilor pe pieţe externe, cât şi din vânzarea fondurilor în afara ţării.»
Eugen Voicu, preşedintele societăţii de administrare a investiţiilor Certinvest
