Dacă anul trecut cele mai mari investiţii străine au fost în companii de telefonie mobilă, 2007 pare a fi anul Nokia, în particular, şi al centrelor globale de suport tehnic, în general.
Dincolo de costurile mai scăzute cu forţa de muncă, România a găsit şi alte atuuri în atragerea investiţiilor străine în sectorul IT&C.
La sfârşitul lunii martie, Nokia a ţinut prima pagină a ziarelor timp de mai multe zile, după ce a anunţat că va construi, la Cluj, o fabrică de telefoane mobile. Investiţia, estimată la 60 de milioane de euro, va fi a 11-a unitate de producţie a firmei la nivel internaţional. Va fi o fabrică de asamblare finală, ceea ce înseamnă că personalizarea şi configurarea, conform cu nevoile utilizatorilor (terminalul şi pachetul de vânzare), se vor realiza la unitatea din România. Ca parte a planurilor sale, Nokia intenţionează să construiască un sat industrial în zonă, permiţându-le astfel unor furnizori şi parteneri–cheie să îşi desfăşoare operaţiunile în Cluj. Dar asta n-a fost tot.
Cu numai câteva zile în urmă, Nokia Enterprise Solutions România a inaugurat noul său sediu din Cluj-Napoca, sediu ce va găzdui una dintre echipele unităţii globale de cercetare şi dezvoltare. Principalele domenii de expertiză ale echipei sunt serviciile profesionale şi dezvoltarea de produs.
Nu este însă singura investiţie a unui grup internaţional cu o astfel de notorietate. Pe 1 februarie, Bill Gates a vizitat România, având o dublă misiune: prezentarea noului sistem de operare produs de companie, Windows Vista, şi inaugurarea Centrului Global de Suport Tehnic al Microsoft la Bucureşti. Pentru Microsoft, investiţia în acest centru este la fel de importantă ca şi pentru piaţa românească de IT „deoarece, foarte important, este vorba de un centru de suport «mission critical»“, spune Silviu Hotăran, directorul general al Microsoft România.
Cu alte cuvinte, centrul asigură asistenţă şi suport pentru marile companii ale căror servere rulează 24 de ore din 24, în sectoare cu grad înalt de securitate a informaţiilor, cum ar fi cel financiar-bancar. „Suntem foarte mulţumiţi de activitatea centrului, de la inaugurarea sa“, a declarat, pentru Capital, Dan Stăncescu, director al centrului global de suport tehnic din Bucureşti. Suntem peste 60 de oameni care oferim suport tehnic clienţilor business din toată Europa. Echipa română are responsabilitatea de a ajuta clienţii să facă faţă unor provocări foarte complexe, datorită cunoştinţelor aprofundate şi expertizei tehnice de care dispune“. Valoarea investiţiei nu a fost făcută publică, dar, conform unor surse din ARIS, aceasta se ridică la 13 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării în funcţie de evoluţia proiectului.
La rândul său, gigantul software american Oracle este prezent în România pe două linii de business: pe de o parte, operaţiunile locale, pe de altă parte, Centrul de servicii şi dezvoltare de tip nearshore, care deserveşte corporaţia atât la nivel global, cât şi divizional, prin diverse activităţi. Centrul acoperă activităţi precum suportul tehnic – grupa din România fiind una dintre cele 18 echipe de suport tehnic răspândite în întreaga lume – servicii financiare, servicii către parteneri, servicii de dezvoltare software, servicii de contractare asociate suportului tehnic şi altele.
Resursele umane, cel mai important criteriu
Toţi investitorii sunt însă discreţi în ceea ce priveşte planurile de viitor. „Microsoft va continua investiţiile pe măsură ce îşi va dezvolta afacerile, Europa Centrală şi de Est fiind o regiune importantă pentru companie“, spune Dan Stăncescu. „Echipa din Bucureşti a avut un start foarte bun şi vom continua să ne dezvoltăm şi anul viitor în acelaşi ritm“, a adăugat el.
Iniţial, când a „scanat“ România în căutarea unei locaţii cât mai potrivite pentru un centru de suport, producătorul de echipamente telecom Ericsson s-ar fi oprit asupra Iaşiului, potrivit unor surse din piaţă. Infrastructura precară i-a determinat însă pe suedezi să se reorienteze către Bucureşti – Clujul, dar mai ales Timişoara fiind deja „supraaglomerate“ de astfel de investiţii. Ericsson şi-a calculat planul de afaceri pentru centrul de servicii globale pe o perioadă de trei ani, până în 2009, iar Răzvan Pîrvu, directoul de marketing al Ericsson România şi Moldova, spune că „nu mai sunt programate şi alte investiţii“. Potrivit Adrianei Boersma-Rodriguez, country manager al companiei, în noul centru vor lucra, pentru început, 10-15 specialişti români, care vor oferi suport tehnic şi consultanţă pentru operatorii de telecomunicaţii fixe, în ceea ce priveşte infrastructura de comunicaţii prin IP (protocol internet).
În schimb, Ştefan Cojanu, director general Oracle România, preconizează o creştere de 50% a numărului de angajaţi ai centrului Oracle în anul fiscal 2008, ce se va încheia în luna mai. „Pe lângă această investiţie, menţionăm implicarea activă a corporaţiei în procesul educaţional şi investiţii majore pe care le facem la nivelul universităţilor şi şcolilor“.
Şi totuşi, cât timp va mai fi România atractivă pentru astfel de investiţii? Bătălia pentru resursele umane, cheia succesului unui centru, fie el de suport sau de dezvoltare, este din ce în ce mai dură. Se caută vorbitori de limbi străine, dar şi absolvenţi ai facultăţilor tehnice. Aceştia din urmă au astăzi opţiuni la care, probabil, nici nu visau când erau boboci: pe lângă deja clasicii Siemens, Solectron şi Alcatel, există Microsoft, HP, Ericsson, Oracle sau Nokia, aceasta din urmă începând şi ea procesul de recrutare.
1,5 miliarde de dolari
A fost valoarea investiţiilor străine atrase anul trecut de sectorul telecom, prin 62 de proiecte, ceea ce corespunde unui nivel de 22,01% din totalul investiţiilor străine.
Argumentele cu care piaţa românească pledează în atragerea investiţiilor în centre de suport sau cercetare şi dezvoltare nu se rezumă doar la avantajul costului mai redus al forţei de muncă raportat la calitatea angajaţilor. Este vorba şi de amplasarea geografică, pe unul dintre aşa-numitele „meridiane de suport“, care permit desfăşurarea acestei activităţi la nivel global fără întreruperi cauzate de diferenţele de fus orar. În plus, aşa cum subliniază mulţi dintre investitori, românii au abilităţi mai accentuate în învăţarea limbilor străine decât slavii, africanii sau asiaticii, argument decisiv în competiţia cu Egiptul, Bulgaria sau Ucraina, situate pe acelaşi meridian. Nu în ultimul rând, situarea în Europa şi afinităţile culturale sunt factori la fel de importanţi în alegerea unei locaţii pentru activităţile de cercetare, dezvoltare şi suport.
Investiţiile trag tot la investiţii
„Unul dintre principalele motive pentru care am decis să deschidem centrul de suport în România este bogăţia de oameni talentaţi care există aici, atât din perspectivă lingvistică, cât şi tehnică“, explică Dan Stăncescu de la Microsoft, adăugând că românii mai au oportunităţi în zona IT. „Am văzut că educaţia este o prioritate pe agenda Guvernului şi suntem hotărâţi să continuăm parteneriatul cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Însă, toate acestea nu înseamnă că autorităţile trebuie să stea liniştite. Din contră, mai sunt multe de făcut: Răzvan Pîrvu numeşte aprobarea Legii investiţiilor străine (în derulare de câteva luni) şi facilităţi pentru relocarea personalului din alte zone ale ţării.
Ştefan Cojanu spune că se confruntă tot mai mult cu o lipsă de resurse umane pe diverse specialităţi, inclusiv în sectorul IT. „Având în vedere cerinţele pieţei, probabil că Guvernul ar trebui să ia măsurile necesare în vederea creşterii cifrei de şcolarizare, pentru ca, pe piaţă, să fie disponibil un număr mai mare de persoane specializate“.
În opinia sa, autorităţile sunt responsabile de crearea mecanismelor de formare a tinerilor pentru diversele specialităţi. „Noi vorbim astăzi de o creştere economică susţinută, de absorbţia fondurilor europene, dar însăşi capacitatea de absorbţie a acestor fonduri depinde în mod direct şi de existenţa resurselor umane în România“, explică el.
De altfel, poate că principalul avantaj al prezenţei unor astfel de investiţii pe piaţa românească este limitarea „exodului de creiere“. Astfel, în jurul unor asemenea centre se pot dezvolta activităţi adiacente, care să beneficieze de experienţa dobândită de angajaţii în activităţi de acest gen.
În plus, în jurul activităţilor de suport, cercetare sau producţie ale marilor corporaţii, se strâng şi partenerii acestora. Beneficiind de prezenţa Centrului de suport Hewlett-Packard, deschis la Bucureşti anul trecut, care va ajunge la investiţii totale de peste 200 de milioane de dolari şi peste 2.000 de angajaţi, compania de servicii IT S&T a înfiinţat recent la Bucureşti, cu sprijinul HP, un Centru de Competenţă pentru soluţiile HP OpenView. Misiunea centrului este de a furniza suport tehnic şi de vânzări pentru clienţii subsidiarelor S&T din cele 19 ţări din Europa Centrală şi de Est în care este prezent grupul austriac. La rândul lor, cele 60 de milioane de euro investite de Nokia la Cluj vor genera investiţii totale estimate la 200 de milioane de euro, prin dezvoltarea unei industrii pe orizontală.
Implicare
«Având în vedere cerinţele pieţei, probabil că Guvernul ar trebui să ia măsurile necesare în vederea creşterii cifrei de şcolarizare, pentru ca, pe piaţă, să fie disponibil un număr mai mare de persoane specializate.»
Ştefan Cojanu, director general Oracle România
