În fiecare an, românii se întorc de la expoziţiile internaţionale de invenţii cu multe medalii de aur. Arată oare acest lucru faptul că suntem unul dintre cele mai inventive popoare din lume sau există alte explicaţii pentru aceste succese?

Numărul de invenţii înregistrate de o ţară arată care este nivelul de inventivitate, gradul de dezvoltare economică şi importanţa care se acordă cercetării. Aşadar, dacă ar fi să luăm în considerare faptul că în fiecare an mulţi inventatori români obţin numeroase medalii de aur la expoziţiile internaţionale de invenţii, iar presa îi tratează ca pe nişte eroi, am putea trage concluzia că suntem „neam de inventatori“. Totuşi, analizând statisticile internaţionale în materie de brevete, se constată o altă realitate.
Anul trecut, în România, au fost înregistrate 984 de cereri de brevete de invenţie la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Dintre acestea, 916 au fost ale solicitanţilor români, iar restul, ale străinilor. În Statele Unite, prin comparaţie, în acelaşi an, au fost înregistrate peste 381.000 de cereri de brevete, iar în Japonia, lider mondial în domeniu, în 2004 s-au înregistrat peste 421.000 de cereri. Aceste statistici arată că în Japonia, în medie, se înregistrează într-o zi mai multe cereri de brevete decât în România într-un an întreg.
„Explicaţia faptului ca românii se întorc plini de medalii de la salonul de inventică de la Geneva este că se acordă distincţii aproape tuturor participanţilor“, spune Răzvan Florian, director executiv al Asociaţiei Ad Astra a cercetătorilor români. De aceeaşi părere este şi Mihai Cistelecan, director ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Maşini Electrice: „Acum câţiva ani, am fost invitaţi în Spania să participăm la o festivitate de atribuire de premii. În contul unor taxe de participare de câteva sute sau mii de euro de persoană, am fi primit o diplomă cu chenar aurit.“ Mihai Cistelecan adaugă că, de multe ori, expoziţiile internaţionale de invenţii sunt organizate ca nişte afaceri care urmăresc să încaseze cât mai multe taxe de participare.
O altă posibilă explicaţie a faptului că românii „îi bat“ pe americani şi pe japonezi la expoziţii este dată de Alexandru Cristian Ştrenc, directorul general adjunct al OSIM: „Ei sunt mai pragmatici. Îi interesează mai puţin să se expună la expoziţii. Sunt mai interesaţi să le aplice şi să le utilizeze comercial.“ De altfel, în opinia oficialului OSIM, nivelul de aplicare al invenţiilor în ţara noastră este foarte slab, iar majoritatea cererilor sunt de la persoane fizice. „În ţările dezvoltate, peste 80% din cererile de brevete provin de la persoane juridice. La noi, circa 60% provin de la persoane fizice“, afirmă Ştrenc.
Această structură, persoane fizice versus juridice, arată că performanţa generală a cercetării româneşti instituţionalizate este foarte slabă. Astfel, anul trecut, persoanele fizice au depus un număr de cereri de aproape şase ori mai mare decât institutele de cercetare şi de peste 26 de ori mai mare decât instituţiile de învăţământ. „Cauzele principale ale acestei situaţii sunt subfinanţarea cercetării şi criteriile subiective de alocare a fondurilor, care nu încurajează performanţa, ci producerea de maculatură. Poate că ar trebui să renunţăm la institutele de cercetare şi să finanţăm cluburi ale inventatorilor pensionari“, propune, cu umor, Răzvan Florian.
La nivel global, campioni la numărul de brevete sunt statele în care cercetarea este foarte bine susţinută şi organizată. Pe primele locuri ale clasamentului, în funcţie de cererile de brevete, sunt: Japonia, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Această ierarhie este influenţată atât de calitatea cercetării din aceste ţări, cât şi de modul în care se analizează solicitările. Astfel, în Japonia există o politică de brevetare mai flexibilă decât în SUA, niponii prin tradiţia lor fiind înclinaţi să protejeze aproape orice. În acelaşi timp, în SUA există o politică mai flexibilă (exigenţele sunt mai mici) decât în Europa. Chiar dacă statisticile pot fi într-o oarecare măsură influenţate de politica de brevetare a diferitelor ţări, un lucru este cert: în ţările dezvoltate, invenţiile nu se mai fac în şoproane, ci în institute de cercetare foarte bine susţinute financiar. 

300

cereri de brevete au fost depuse anul trecut de inventatorii din Bucureşti la OSIM. Pe locul doi, au fost solicitanţii din judeţul Iaşi, cu 84 de cereri, iar pe locul trei, cei din Cluj, cu 35