Consideraţi că vă sunt încălcate drepturile, iar autorităţile naţionale vă ignoră? Trimiteţi o petiţie Parlamentului European! Taxa de înmatriculare a autovehiculelor, restituirea caselor naţionalizate, respectarea dreptului de proprietate şi a drepturilor fundamentale sau îngrădirea libertăţii presei sunt principalele motive pentru care românii s-au plâns anul trecut Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European. Din cele peste 1.500 de adrese primite de c
Consideraţi că vă sunt încălcate drepturile, iar autorităţile naţionale vă ignoră? Trimiteţi o petiţie Parlamentului European!
Taxa de înmatriculare a autovehiculelor, restituirea caselor naţionalizate, respectarea dreptului de proprietate şi a drepturilor fundamentale sau îngrădirea libertăţii presei sunt principalele motive pentru care românii s-au plâns anul trecut Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European.
Din cele peste 1.500 de adrese primite de către instituţia europeană în 2007 (cu 50% mai multe decât în 2006), 124 au provenit de la cetăţenii români. Cele mai multe adrese au fost trimise de către germani şi spanioli, care sunt nemulţumiţi de modul în care sunt aplicate normele europene privind mediul, securitatea socială şi dreptul la pensie.
Cum trimiteţi plângerea?
Adresa poate fi expediată online, utilizând site-ul Parlamentului European (PE), varianta în limba română, sau prin poştă. După ce aţi completat formularul electronic, veţi obţine o confirmare de primire pe aceeaşi cale. Dacă doriţi să însoţiţi petiţia cu documente justificative, acestea trebuie trimise în plic, la adresa Rue Wiertz, B-1047, Bruxelles, Comisia pentru Petiţii din cadrul PE. Adresa poate fi redactată sub formă de plângere sau de cerere şi poate avea ca obiect probleme de interes public sau privat. Documentul trebuie să fie redactat într-una dintre cele 27 de limbi oficiale ale UE, inclusiv limba română, să fie semnat şi să cuprindă numele, naţionalitatea şi domiciliul stabil al petentului (în cazul unei petiţii colective, aceasta trebuie să conţină numele, naţionalitatea şi domiciliul stabil al persoanei care o adresează sau, cel puţin, al primului semnatar). Subiectul plângerii se poate referi la: încălcarea drepturilor cetăţenilor UE, protecţia consumatorului, aspecte legate de mediu, libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor pe piaţa internă, aspecte legate de ocuparea forţei de muncă şi politica socială, recunoaşterea calificărilor profesionale, alte aspecte legate de punerea în aplicare a dreptului comunitar. Comisia pentru Petiţii va trimite prin poştă, la adresa pe care aţi indicat-o, toată corespondenţa ulterioară privind măsurile luate în urma plângerii. După înregistrare, adresa este analizată sub aspect juridic de experţii Comisiei, apoi este înaintată Reuniunii coordonatorilor (responsabilii grupurilor politice din PE pentru activitatea Comisiei menţionate), care declară petiţia ca admisă sau nu. În funcţie de conţinut, de probe etc., Reuniunea coordonatorilor stabileşte dacă petiţia este înscrisă pe lista de priorităţi. Ulterior, preşedintele Comisiei se adresează în scris Comisiei Europene, respectiv comisarului în domeniul căruia se înscrie aceasta, pentru a primi răspuns scris. În acelaşi timp, guvernul naţional din statul de provenienţă al petentului este solicitat de către Comisie să prezinte o poziţie oficială. După ce s-a primit răspunsul oficial, Comisia organizează întâlnirea petiţionarului cu reprezentanţii Comisiei Europene. Victor Boştinaru, membru al Comisiei de Petiţii din cadrul PE, precizează că durata de soluţionare a unei plângeri depinde de complexitatea cazului şi de cât de cooperant este guvernul naţional.
Victor Boştinaru, membru al Comisiei de Petiţii a Parlamentului European
Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008