Românii puşi pe shopping strică preţurile la Ruse

Peste 1,8 milioane de români au trecut anul acesta graniţa cu Bulgaria, nu doar în drum spre litoral, aşa cum s-ar crede, cât mai ales pentru shopping. Şi asta pentru că preţurile bunurilor de larg consum sunt mai mici decât în România.

Punctul de trecere a frontierei către Ruse. Numărul maşinilor pregătite să intre în Bulgaria nu este foarte mare. Fiind o zi de miercuri, nu este de aşteptat un trafic intens, cu atât mai puţin la şapte dimineaţa. Trei ore mai târziu însă, parcarea hipermarketului Metro din localitate este aglomerată, peste 50% din autoturisme având număr de România.

Panourile cu reclame în limba română nu mai sunt demult o raritate în ţara vecină. Le poţi vedea aproape peste tot, imediat după ce treci frontiera. Iniţial, ideea comercianţilor locali a fost de a-i atrage pe turiştii români aflaţi în drum spre staţiunile bulgăreşti să-şi facă provizii de la ei. Pe o astfel de strategie a mizat şi Metro, care a şi plusat. În magazinul retailerului german din Ruse, românii se simt ca la ei acasă. Aici, sigurul lucru care îţi aminteşte unde te afli sunt preţurile exprimate în leva. Pe rafturi, poţi găsi chiar şi produse româneşti, precum biscuiţi şi fursecuri. Lângă recepţie, un panou îi avertizează pe clienţii români să nu-şi lase copiii nesupravegheaţi. Printre cei care plimbă cărucioare burduşite prin magazin se află şi mulţi mici întreprinzători din Giurgiu sau alte localităţi din apropierea Dunării, care vin aici periodic pentru a-şi face aprovizionarea. Este rentabil şi merită efortul. Pentru o deplasare la Ruse scoţi din buzunar 50 de lei pentru benzină, 45 de lei pentru taxele de drum şi 170.000 de lei pentru vinietă, valabilă o săptămână. Banii se recuperează uşor din diferenţele de preţuri ale produselor cumpărate din Bulgaria şi apoi revândute în România. De exemplu, pentru un pachet cu şase şampoane, la Metro Bulgaria se plăteşte 37,2 lei, în timp ce la Metro România, aceeaşi cantitate şi aceeaşi marcă ajunge la 49,12 lei; două kilograme de detergent costă 17 lei la ei, în timp ce la noi 19,3 lei – evident, ne referim la acelaşi brand; două cutii de suc natural se pot cumpăra cu 8,2 lei în Bulgaria, respectiv cu 10,5 lei în România; un deodorant solid costă, la Ruse, 9,5 lei, iar la Bucureşti, 12 lei. Şi putem continua cu exemple pentru orice categorie de produse.

„Produsele sunt mai ieftine la bulgari şi este foarte avantajos să venim să le cumpărăm de aici“, spune Ion Stroe din Giurgiu, aflat la cumpărături în Metro Bulgaria. „Ce nu apuc să cumpăr săptămâna aceasta completez în weekendul următor. Vin săptămânal aici. Şi ca mine, mulţi alţii“, adaugă Ion Stroe.

Circuitul cumpărăturilor în regiune

Ne amintim că, în urmă cu zece ani, sârbii invadau pieţele din Timişoara şi Craiova, cumpărând cam tot ce puteau găsi prin rafturile magazinelor: aragazuri, caiete, hârtie igienică, unelte agricole. Prin 2004, oraşele de la graniţa de nord-vest erau asaltate de unguri, veniţi în România nu doar pentru zahărul şi uleiul mai ieftine, ci şi pentru a-şi face plinul la maşină. Acum, a venit rândul românilor să facă shopping transfrontalier, la bulgari.

„Problema nu e de ce sunt preţurile de la noi mai mari decât cele din Bulgaria, ci de ce sunt mai mari, cel puţin la unele produse, decât cele de la Paris sau Roma“, se întreabă sociologul Mircea Kivu.

„Explicaţia constă, cred, în conjugarea a doi factori: pe de o parte, apetitul crescut al românilor pentru consum, mai ales pentru cel ostentativ; pe de altă parte, avem o piaţă a bunurilor de larg consum imatură, insuficient de concurenţială, care face ca preţurile să se alinieze mai degrabă în sus, decât în jos“, precizează Mircea Kivu.

Analiştii din cercetarea de piaţă spun că diferenţele de preţuri dintre România şi Bulgaria au mai multe explicaţii. Una dintre acestea se referă la faptul că produsele cumpărate, deşi fac parte din aceeaşi categorie, nu sunt întru totul identice. „Bulgaria are numeroase mărci locale puternice – sucuri naturale, lactate, cosmetice, margarină etc. -, al căror avantaj competitiv este dat de un raport calitate/preţ favorabil“, susţine Daniel Enescu, general manager la Daedalus Consulting. „În România, aproape toate mărcile locale au fost achiziţionate de firme internaţionale, care le-au transformat în mărci cu specific multinaţional, adică au încorporate în preţ o pondere mai mare de marketing, control al calităţii, salarii, marjă de profit etc. Aşadar, bătălia se duce pe un alt tronson: un preţ mai mare la un standard de calitate mai ridicat.“

În opinia lui Daniel Enescu, dezvoltarea mult mai mare, la noi, a pieţei bancare şi explozia creditelor imobiliare/ipotecare sau a celor de consum au crescut capacitatea românilor de a-şi permite lucruri mai scumpe. În plus, în România vin mai mulţi bani decât în Bulgaria de la cei care lucrează în străinătate. De asemenea, trebuie ţinut cont şi de faptul că datele oficiale sunt distorsionate de economia subterană, care în ţări ca România fac nerelevante cifrele legate de veniturile reale ale populaţiei. Producătorii îşi adaptează, însă, preţurile la modul în care percep capacitatea de absorbţie a pieţei, ceea ce, de altfel, s-a întâmplat recent şi în Bulgaria.

Studiile realizate în paralel de GfK România şi GfK Bulgaria arată că, în pofida similitudinilor aduse de aderarea comună la Uniunea Europeană, rămân diferenţe semnificative între cele două ţări în ceea ce priveşte rata de creştere a consumului, dezvoltarea comerţului şi preţurile plătite pentru aceleaşi produse.

Efectele colaterale ale invaziei românilor

Numărul mare de conaţionali care au ales să se deplaseze săptămânal la Ruse pentru cumpărături a influenţat piaţa bulgară. „Este adevărat că a crescut cererea de pe piaţa internă, dar retailerii au sesizat câştigul provenit din ţările vecine, precum România şi Serbia, şi au majorat preţurile“, spune un reprezentant al Ministerului Economiei din Bulgaria. În prezent, preţurile bunurilor de larg consum, în special la alimente, sunt, în medie, cu 20% mai scăzute decât în România, în condiţiile în care, până de curând, erau cu 40% mai mici.
„Preţurile sunt o mare problemă în Bulgaria, mai ales începând cu mijlocul verii“, precizează Vladislav Kolev, consumer tracking director la GfK Bulgaria.

„În iulie, de exemplu, inflaţia a crescut cu 2,2%, iar în august a fost de 3,1%. Aşadar, o creştere de 5,3%, în numai două luni. Cauzele ţin de rezultatele negative din agricultură şi de dinamica pieţelor externe, dar este vorba şi de o influenţă speculativă a jucătorilor de pe piaţa internă“, explică Vladislav Kolev.

În România, comerţul modern, care a atins pragul de 38% în totalul pieţei de retail – faţă de numai 23,9% în Bulgaria – a contribuit serios la trendul ascendent al consumului. În timp ce ratele trimestriale de creştere la bulgari ajung la maximum 9%, în România, apetitul pentru consum a condus la creşteri de 12%, în moneda naţională, în primele şase luni ale anului curent.

„În ciuda dezvoltării puternice a comerţului modern, care ar fi trebuit să aducă preţuri mai accesibile, continuăm să plătim semnificativ mai mult decât bulgarii, pe aceleaşi produse de larg consum“, afirmă Raluca Raschip, consumer tracking director la GfK România.

În aceste condiţii, nu ne aşteptăm la scăderea fenomenului „turismului de shopping“ la vecinii noştri, chiar dacă produsele bulgăreşti nu mai sunt chiar atât de ieftine. Aşa cum nu se aşteaptă nici patronii unor restaurante din zonă, care, în speranţa unor câştiguri considerabile, au făcut investiţii şi şi-au adaptat meniurile, astfel încât românii să se simtă ca acasă.

Mai ieftin la ei

40% Cu atât erau mai ieftine bunurile de larg consum în Bulgaria, faţă de cele din România, la sfârşitul anului trecut. Între timp, diferenţa s-a mai atenuat, ajungând la 20%.

Diferente de preturi România vs. Bulgaria

Produsul Diferenţa în euro*

Cafea boabe 2,28
Cafea măcinată 3,09
Ulei de măsline 1,63
Brânză procesată 1,91
Unt 1,3
Detergenţi de vase 1,04
Detergenţi de rufe 0,72
Produse de curăţenie 1,00
Răcoritoare carbogazoase 0,24
Iaurt 0,68

* pe kilogram sau litru de produs

«Aproximativ 20% din încasările restaurantului provin de la clienţii români.»
Stefan Terzier, managerul restaurantului Picadilly din Ruse