Guvernul Tăriceanu intenţionează să demareze o campanie prin care să-i convingă pe românii plecaţi la muncă în străinătate să se întoarcă în ţară. În acelaşi timp, un studiu al Comisiei Europene arată că, deşi lefurile cresc, gradul de satisfacţie al salariaţilor este redus în ţara noastră faţă de media UE.
În ultimii ani, rata oficială a şomajului din România a urmat un trend descendent şi a ajuns la un nivel mai mic decât media europeană. Migraţia românilor la muncă în străinătate continuă, iar din tot mai multe sectoare ale economiei autohtone vin semnale că angajatorii se confruntă cu o acutizare a crizei forţei de muncă. În aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat ca schimbările majore în structura economiei să transfere mai multă putere de la angajatori la angajaţi, iar satisfacţia salariaţilor din România, în ce priveşte locul de muncă, să se îmbunătăţească rapid.
Realitatea de zi cu zi contrazice acest scenariu. Într-un studiu recent al Comisiei Europene, se arată că angajaţii din ţara noastră au cel mai mic nivel de satisfacţie la locul de muncă din statele UE. Chiar şi bulgarii sunt mai mulţumiţi, deşi la sfârşitul anului trecut aveau un salariu de două ori mai mic decât românii.
Satisfacţia redusă are drept cauză atât managementul, cât şi angajaţii, dar nu este afectată în primul rând de nivelul salariului. „Principala problemă la noi este conducerea autocratică, bazată pe putere şi pedepse, pe care o practică marea majoritate a organizaţiilor. Acest mod de a conduce este dezumanizant, produce frustrare şi resentimente“, consideră Adrian Stanciu, partener al firmei de consultanţă Ascendis. „Când acest stil este suparapus peste problemele şi frustrările serioase cu care majoritatea românilor vin deja de-acasă, combinaţia generează un nivel mic de satisfacţie“, adaugă Stanciu.
Satisfacţia redusă la locul de muncă din România are şi particularităţi în funcţie de vârstă. Salariaţii cu vârste peste 40 de ani îşi pierd mobilitatea pe piaţa muncii. Chiar dacă îşi doresc să schimbe locul de muncă actual cu unul care să le ofere salarii mai mari, responsabilităţi şi poziţii mai mari, ei se tem să-şi asume riscul schimbării. „Oamenii au familii de întreţinut şi se gândesc, în primul rând, la stabilitate. Se ajunge la o contradicţie între dorinţele şi speranţele lor şi necesitatea unui venit lunar sigur şi, în consecinţă, apare această insatisfacţie“, afirmă Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.
În cazul tinerilor, problemele sunt de altă natură. Pe lângă faptul că sistemul educaţional nu-i ajută să îşi creeze abilităţi practice la standardele cerute de piaţa muncii, ei îşi doresc să obţină posturi de conducere, atribuţii şi salarii mari într-un timp foarte scurt. „Un salariu de 500 de euro ajunge să li se pară mic. Nu au nici disponibilitatea şi nici răbdarea să ajungă treptat la nişte venituri satisfăcătoare“, consideră Dumitru Costin.
Studiul Comisiei Europene arată că, pe piaţa muncii din România, există probleme serioase în managementul resurselor umane. În timp ce 63% din salariaţii europeni au declarat că locul lor de muncă le permite să se implice în deciziile care îi afectează, nivelul în România este de
numai 33%. Doar 26% din salariaţii noştri cred că locul lor de muncă le oferă perspective de dezvoltare, faţă de 40% cât este media în UE.
Aproape 62% din români consideră că locul lor de muncă le permite să-şi folosească abilităţile şi cunoştinţele. În UE, media este de 77%, iar în Suedia nivelul ajunge la 92%.
Vor reuşi firmele autohtone să-i ţină în ţară pe români numai prin creşterea salariilor? „Răspunsul este mai degrabă negativ. Odată satisfăcută această nevoie de bază, angajatorii vor trebui să se adreseze şi aşteptărilor angajaţilor legate de respect, statut şi apreciere“, crede Andreea Calin, senior human resources consultant, AIMS Human Capital Romania.
În viziunea specialiştilor în resurse umane, pentru a creşte satisfacţia la locul de muncă, angajatorii ar trebui să acorde o mai mare importanţă studiilor motivaţionale şi să lanseze strategii mai bune de resurse umane. „Trebuie construite organizaţii coerente, întoarse cu faţa la oameni, care să răspundă sistematic nevoilor profunde ale acestora“, conchide Adrian Stanciu.
25%
din români consideră că sunt bine plătiţi. În UE, procentajul ajunge la 43%. Deşi au salarii mai mici decât în România, 36% din bulgari consideră că sunt bine plătiţi
