Cu toate că stampele ce le înfățoșăm aicea, arată oarecare descrieri cu deamănuntul anatomice, ce s-ar părea damelor nu prea plăcute, totuși noi n-am voit a le trece cu videre luând în bagare de samă scopul lor cel folositoriu, ba încă și moral.
Numărul 1 și 2 îmfățoșază o figură a zinei Venus de Medici (una din cele mai frumoase statue antice aflate la Roma și cumpărate de Luca de Medici de unde îș are numele), socotită în adivăr ca una din cele mai desăvărșite înfățoșări a frumuseței femeești; iar scheletul arată oasele și coastele ei în starea lor cea firească.
Trăsăturile figuri a 3-a înfățoșează o demoazelă ce voește a fi mai subțire la mizloc decât i-au îngăduit firea, strângându-ș talia în un corset; figura a 4-le arată trista stare a oaselor ș’a coastelor strânse în corset.
În adevăr, această de pe urmă figură nu întipărește în suflet decât gândiri întristătoare; răsuflarea gre și deasă; bateri de inimă; sângele rău răcorit, și prin urmare slăbăciune de organe; apăsarea osului spinărei și stricarea taliei; mistuire cu anevoe, și mai pe urmă boala de plămâni; iată câteva răzultaturi a corsetelor prea strânsă.
Noi nu voim a supăra auzul cetitoarelor noastre prin descrierea cu deamănuntul a acestei obiceiu primejdios și netrebnic.
Icoanele alăturate vor vorbi îndestul; și la vre o nevoe, doftorii cii adevărați li vor spune mai multe.
Trebue însă să mai adăogăm că nouă ni este vorba numai de corsetele cele prea strânse iar nu de acele îndemănatice ce alcătuesc o parte de toaleta damelor, căci aceste dau trupului o formă potrivită, și îl împedică de a crește rău.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
