Corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu, iar cometele, sau „vagaboandele cereşti” poartă numele descoperitorilor lor. Unele nume de pe cer sunt nume de români, informează site-ul Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
În aprilie 2008, un crater de pe Mercur a primit nume românesc: Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru Este și este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur. În jurul lui se găsesc lanţuri de cratere mai mici.
Primul nume românesc de pe Venus este cel al poetei Elena Văcărescu. Aceasta a trăit în Franţa dar s-a născut în România. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. A primit acest nume în 1994 și se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.
Singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, după matematicianul-astronom Spiru Haret. Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. În vecinătatea craterului Haret se află zeci de cratere mari ce nu au nume.
Pe planeta roşie există următoarele nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu şi Batoş. Rhabon este numele antic al râului Jiu. Două cratere marţiene au nume românești: Iazu şi Batoş, două localităţi din România. Craterul Iazu are 6,83 km în diametru și se află la sud de craterul Endeavour în Meridiani Planum.
Şi asteroizii au nume de români. Aceştia fac parte din centura principală de asteroizi, situată între Marte şi Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume românesc a fost asteroidul cu numărul 2331. Acesta poartă numele lui Constantin Pârvulescu: 2331 Parvulesco. Un alt asteroid cu nume românesc este 4268 Grebenikov. Eugeniu Grebenikov este un astronom de origine română, născut în Republica Moldova. Primul asteroid ce poartă numele unui artist român este 6429 Brâncuşi.
Cometele poartă numele descoperitorului sau a primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, un profesor de matematică din Târgu-Jiu, pasionat de astronomie. El era un căutător de comete, o activitate ce implica scanarea unor anume zone, în fiecare seară senină. La 3 septembrie 1943, a observat o cometă nouă la limita dintre constelaţiile Lynx şi Ursa Major. A fost prima cometă descoperită de un român, fiind înregistrată la Centrul Internaţional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943c.
Sursa foto: Observatorul Astronomic