Restructurarea serviciilor vamale în 2025 pentru integrarea în Schengen
România se află în plin proces de transformare radicală a serviciilor vamale, desfășurat sub semnul Strategiei privind reforma autorității vamale din România aplicate în perioada 2022 – 2024, care va continua însă din perspectivă nouă, aceea de acceptare a țării noastre în Spațiul Schengen.
Modernizarea și eficientizarea activităților vamale, care vor avea un impact direct asupra economiei naționale, dar și asupra schimburilor comerciale regionale și europene, vor include restructurarea obligatorie a rețelei punctelor de frontieră, precum și a procedurilor de vămuire și control al mărfurilor care tranzitează, intră sau pleacă din România.
Dincolo de obiectivele de pregătire avansată a personalului și dotarea cu echipamente adecvate actului de supraveghere a frontierelor naționale, cheia în tot acest tablou ar trebui să fie digitalizarea proceselor și implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială (AI), a scris Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România.
Schimbările de paradigmă prin digitalizarea serviciilor vamale
Aici vorbim despre trei direcții principale: sisteme digitale, interoperabilitate și transparență a serviciilor vamale.
Implementarea sistemelor digitale: România a început să implementeze sisteme digitale pentru a facilita procesarea rapidă a documentelor vamale. Aceste sisteme permit depunerea electronică a declarațiilor vamale, reducând timpul de așteptare și erorile umane.
Interoperabilitate: Digitalizarea vămilor se aliniază cu inițiativele Uniunii Europene de a crea un sistem vamal integrat. Acest lucru implică interoperabilitatea între sistemele vamale ale statelor membre, facilitând schimbul de informații și cooperarea între autorități.
Transparență și accesibilitate: Digitalizarea îmbunătățește transparența proceselor vamale, permițând comercianților să acceseze informații relevante și să urmărească stadiul declarațiilor lor în timp real.
Cât de folositoare sunt soluțiile AI în vama românească
Teoretic, soluțiile de tip AI vin să contribuie semnificativ la modernizarea serviciilor vamale, cu mențiunea că acestea trebuie să fie create pe standarde de transparență și securitate poate mai ridicate comparativ cu alte sectoare. În principiu, vorbim despre cel puțin trei beneficii, deși avantajele sunt multiple, pe toate orizontalele și verticalele domeniului vamal.
Analiza predictivă: Utilizarea inteligenței artificiale pentru analiza datelor vamale poate contribui esențial la identificarea riscurilor și la prevenirea fraudelor. Algoritmii AI pot analiza modele de comportament și pot semnala anomalii în declarațiile vamale.
Automatizarea proceselor: AI poate automatiza procesele repetitive, cum ar fi verificarea documentelor și clasificarea mărfurilor, ceea ce duce la o eficiență crescută și la reducerea timpului de procesare.
Asistență pentru decizii: Soluțiile AI sunt capabile să ofere asistență autorităților vamale în luarea deciziilor, prin furnizarea de analize și recomandări bazate pe datele disponibile, colectate și importate direct în sistem ori prin cooperare cu autoritățile vamale din statele UE și din Europa.
Cel mai important detaliu, în acest context care devine din ce în ce mai complex, este acela că Vama, ca autoritate și entitate responsabilă de gestionarea situației mărfurilor care fac obiectul schimburilor comerciale ale României, va deveni o adevărată bibliotecă de date.
Analiza volumelor mari de date folosind AI
Utilizarea soluțiilor de tip AI la un astfel de volum uriaș de date, mai ales pe zona de risc, aproape că devine o condiție sine qua non în gestionarea și utilizarea analizei de date în activitatea Vămii și în strategiile de perfectare a serviciilor vamale.
De altfel, pentru analiza de risc, există deja un proiect UE destinat capacității de analiză de risc la nivelul statelor membre. Contextul este cel al creșterii volumului de comerț electronic, și din România, și din exterior, volumele de trimiteri fiind la nivelul sutelor de mii pe cele patru birouri vamale existente acum.
La un astfel de volum, fără o capacitate extinsă de analiză de risc, nu se poate lua în considerare modernizarea serviciilor vamale românești. Autoritatea a reiterat intenția de a implementa analiza riscurilor pe o soluție de inteligență artificială.
Ce schimbări aduc intrarea în Schengen pentru structura și rolul Vămii în România
Aderarea României în Spațiul Schengen înseamnă libera circulație a persoanelor, dar pentru mărfuri și schimburi comerciale abordarea este diferită. Într-adevăr, circulația se realizează fără controale, fără formalități și fără taxe plătite în punctul vamal, chiar din anul 2007, de când România a intrat în UE. Rămâne însă foarte important controlul mărfurilor în acest context, respectiv colaborarea cu autoritățile din țările vecine.
În absența pârghiei de control fizic, prin implementarea proiectului e-Transport, autoritatea va avea și își va menține o prezență permanentă pe frontiera cu statele UE vecine, Ungaria și Bulgaria. Pe de altă parte, pe proiectul e-Sigiliu, prevăzut să fie operațional la început de 2025, autoritatea dispune de automobile dotate cu un sistem IT sofisticat, care citesc în timp real numerele de înmatriculare ale transportatorilor, astfel încât vor fi disponibile informații actualizate referitoare la acel transport.
De asemenea, autoritatea vamală a organizat împreună cu ANAF poziționarea la principalele puncte ale frontierei și a definit principalele rute de transport, ca parte din analiza de risc.
Pe lângă acest sistem de e-Sigiliu, avem sistemul de securizare a frontierei prin dotarea cu scanere (șase în prezent, la care se vor adaugă încă cinci în acest an) care, pe lângă partea de securitate (se vor diminua intrările de mărfuri neautorizate), va însemna și fluidizarea intrărilor. Pe scurt spus, personalul de la frontiere va fi degrevat de controlul fizic, acesta fiind preluat de către birourile vamale.
Modificarea actului de control în contextul Schengen
Aderarea la Spațiul Schengen impune României să îndeplinească standarde stricte în ceea ce privește securitatea frontierelor și gestionarea fluxurilor comerciale. Acest lucru va necesita modernizarea infrastructurii vamale și a proceselor de control.
De asemenea, odată cu intrarea în Schengen, se așteaptă o fluidizare a fluxurilor comerciale, ceea ce va necesita o adaptare a serviciilor vamale pentru a gestiona un volum mai mare de mărfuri fără a compromite securitatea. Aderarea la Schengen va facilita cooperarea cu alte state membre în domeniul schimbului de informații și al controlului vamal, contribuind la o gestionare mai eficientă a riscurilor.
La nivelul Autorității Vamale din România, s-a anunțat deja faptul că Centrul de Imagistică va fi operațional până la sfârșitul anului 2025, va scana, practic, tot ce a trecut prin frontieră și va realiza o monitorizare completă și complexă.
În frontieră nu mai sunt spațiile de control necesare, mărfurile vor tranzita foarte repede granițele, dar controalele amănunțite se vor face la interior. Deocamdată, în acest moment, România utilizează într-o mică proporție proceduri simplificate, astfel încât marfa să ajungă direct în locația operatorului economic. Deocamdată suntem sub 10% pe această procedură, adică mult sub media UE. Ceea ce înseamnă că este locul obligatoriu care să absoarbă soluțiile digitale, pentru creșterea eficienței ca timp și costuri.
Transformarea serviciilor vamale române
Serviciile vamale române se restructurează pentru a integra noile tehnologii și pentru a răspunde cerințelor internaționale, ceea ce va include crearea de departamente specializate în digitalizare și utilizarea AI. Nu mai puțin importante însă rămân alte două aspecte: formarea profesională a personalului vamal, care trebuie să fie instruit în utilizarea noilor tehnologii și în gestionarea proceselor digitale.
Investițiile în formarea profesională vor asigura o tranziție lină către noile reglementări și tehnologii. Și, în al doilea rând, colaborarea cu sectorul privat, pentru a dezvolta soluții inovatoare și pentru a îmbunătăți eficiența proceselor vamale. Parteneriatele public-private ar putea aduce expertiză și resurse suplimentare, dacă vor fi bine concepute și implementate.
Noile reglementări în domeniul vămii din România, influențate de digitalizare, soluții AI și aderarea la Schengen reprezintă o oportunitate majoră pentru modernizarea serviciilor vamale. Aceste schimbări nu doar că vor îmbunătăți eficiența și transparența proceselor vamale, dar vor contribui și la integrarea României în economia globală. Adaptarea la aceste noi realități va necesita un angajament ferm din partea autorităților vamale, a sectorului privat și a comunității comerciale.
