Care erau, în urmă cu trei decenii, principalele borne economice ale județului Arad? Care erau îndeletnicirile/ activitățile care conturau profilul economic al teritoriului menționat și cum arată acest profil economic astăzi?

Reprezentanții Consiliului Județean Arad ne-au răspuns prompt: „Industria Aradului în perioada comunistă se axa cu prioritate pe trei piloni. Primul l-a reprezentat Uzina de vagoane, cu secțiile Vagoane Marfă și Vagoane Călători. Al doilea pilon a fost industria textilă, întreprinderile UTA, TEBA, Fabrica de Confecții și Tricoul Roșu fiind considerate repere naționale. Al treilea pilon a fost prelucrarea lemnului, respectiv fabrica de mobilă CPL, unde s-a fabricat mobilierul pentru Nicolae Ceaușescu și o parte din mobilierul Casei Poporului”.

Păpușile Arădeanca

Interesant! „Aradul a avut însă și ramuri industriale unice în România. La Orologerie s-au realizat componente de mecanică fină pentru industria de apărare și pentru cea medicală; la fabrica de ceasuri au fost produse de la zero ceasurile deșteptătoare care au trezit generații de români; la fabrica de păpuși Arădeanca s-a confecționat printre altele celebra păpușa Nadia Comăneci, care a celebrat 10-le perfect obținut de cea mai mare sportivă a României, la Jocurile Olimpice; Fabrica de Strunguri, imortalizată de Francisc Munteanu în romanul popular, «În orașul de pe Mureș»”.

Câți oameni trudeau atunci în aceste întreprinderi? „Principalii angajatori ai ultimei perioade a comunismului aveau fiecare peste 10.000 de muncitori: Uzina de Vagoane și UTA. Aradul producea cu precădere pentru export, ceea ce a și înlesnit după Revoluție supraviețuirea unor întreprinderi care aveau deja o piață formată în Occident și o bună reputație”.

Nemții împing vagoanele

Dar ce se întâmplă în prezent? „Astăzi, județul se axează cu prioritate pe industria automobilelor, cu șapte zone industriale în municipiu. Administrația arădeană susține că probabil nu există niciun autoturism nou fabricat în Europa care să nu aibă în componența sa o componentă produsă la Arad, de la cabluri, la tablouri de bord, schimbătoare de viteză, airbag-uri, tapiserie, volane, ștergătoare de parbriz”.

Revenind – n-a mai rezistat nicio firmă mai veche de trei decenii? „Au supraviețuit perioadei dificile de tranziție fabricile de vagoane care astăzi funcționează în două interprinderi distincte, cu patronat distinct: ASTRA Vagoane Marfă, cu patronat german, și ASTRA Vagoane Călători, cu patronat românesc. În zonele industriale ale Aradului funcționează și companii care produc componente pentru industria aeronautică și realizează exporturi în Hong Kong și Republica Populară Chineză, o companie de textile medicale pentru piața franceză, o fabrică de componente pentru submarine”.

Și o tușă aparte: „Ca o curiozitate, la Arad se fabrică astăzi tramvaiul cu cel mai scăzut consum de energie din lume, Imperio, dar tot aici au fost realizate și vagoanele de tren care au transportat spectatorii la meciurile Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia în anul 2014. Aradul exportă mărfuri în valoare de 3,5 miliarde de euro și are un șomaj de sub 1%”.

Ingredientele unui boom economic

Cum a fost influențată bunăstarea populației de aceste fluctuații economice? Concret, se trăia mai bine atunci, în postcomunismul imediat, sau se trăiește mai bine astăzi, în această interminabilă tranziție postcomunistă? Care ar fi resorturile acestor diferențe?

„Aradul este caracterizat astăzi de stabilitate la nivel individual și comunitar. Timp de 26 de ani, județul a fost principala destinație a migrației interne, în sensul în care românii care își căutau o viață mai bună la ei în țară au ales Aradul ca destinație”. Un amănunt demn de reținut!

„Acest lucru se datorează dezvoltării zonelor industriale din municipiu și din județ care au absorbit peste 100.000 de angajați, în cadrul companiilor multinaționale care s-au stabilit la Arad. În anul 2014, Aradul avea cea mai mare creștere economică din România și de atunci este permanent între primele județe cu forță economică majoră”.

O poziție de invidiat

S-a resimțit acest boom și în buzunarele oamenilor? „Asta a însemnat înainte de toate stabilitate financiară și predictibilitate pentru arădeni. Pe acest fond s-au dezvoltat domeniul serviciilor și construcțiile imobiliare. La marginea zonelor industriale o nouă industrie extrem de eficientă a luat naștere, în domeniul logisticii, depozitare și transport internațional. Arădenii s-au reprofilat din mers iar transformările post-revoluționare nu au creat convulsii sociale și economice majore”.

Mai mult: „Dispariția întreprinderilor textile și a mecanicii fine, sub presiunea concurenței asiatice, a fost compensată de noile oportunități în marile companii internaționale. Aradul are și o poziție geostrategică privilegiată, la mai puțin de 500 de km de cinci importante capitale europene, ceea ce a încurajat micul trafic și închegarea unui capital personal pe care mulți arădeni cu spirit întreprinzător l-au folosit pentru pornirea de mici afaceri. Astăzi Aradul este un județ antreprenorial unde numărul ajutoarelor sociale este printre cele mai mici din țară, iar ponderea investițiilor printre cele mai mari”.

Super conectați

Infrastructura rutieră a Aradului este printre cele mai bune din România, orașul fiind conectat la autostrazi prin cinci locuri diferite. În plus, în județ se realizează investiții în infrastructura feroviară în valoare de 1 miliard de euro, iar Consiliul Județean a investit 13,6 milioane de euro în modernizarea drumurilor transfrontaliere pentru a facilita accesul forței de muncă din Ungaria în zonele industriale din Arad.

Având în vedere că lipsa forței de muncă reprezintă principalul obstacol al potențialilor investitori, administrația din Arad și Timișoara a elaborat proiectul unei conurbații. Da, ați citit bine!

Ambiții mari

Este în plan construirea unui orășel industrial între cele două municipii care să ofere suficiente locuințe pentru românii și străinii care ar fi atrași în zonă. Proiectul a fost prezentat Guvernului României și este apreciat și de Banca Mondială. Se apreciază că poate fi unul dintre factorii care să creeze în vestul României cel mai puternic pol industrial național și euroregional.

470.093 era numărul cetățenilor (după domiciliu) din județul Arad la 1 ianuarie 2020, potrivit Institutului Național de Statistică

1,2% era rata șomajului în județul Arad în decembrie 2019, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

18854,7 milioane de lei era Produsul Intern Brut (PIB) al județului Arad în 2017, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică