H.D. Hartmann, analist politic și jurnalist, a criticat perioada de două decenii de conducere a României, afirmând că a avut un impact negativ asupra unei întregi generații. El a subliniat corupția și eșecurile în educație, avertizând că pierderile din acest timp sunt resimțite de întreaga națiune.
Hartmann a susținut că responsabilitatea cade nu doar pe lideri, ci și pe alegători, care au contribuit la perpetuarea sistemului corupt.
Declarațiile lui Hartmann: „Acum îl fac borfașul statului”
H.D. Hartmann, un profiler și analist politic de renume, a abordat recentele evenimente politice din România într-o emisiune realizată de Gândul. El a declarat:
„Acum vedem cum cei care săreau „jos corupția”, cine nu sărea în picioare, lua cu executare. Acum îl fac borfașul statului”.
Aceste observații reflectă o realitate complexă în care corupția a fost un subiect de dezbatere intensă în societatea românească. Hartmann evidențiază modul în care societatea a reacționat la scandalurile de corupție, dar și impactul acestora asupra percepției publice.
El a adăugat și faptul că jurnaliștii aveau dreptul să-l întrebe pe președintele Klaus Iohannis, în cadrul deschiderii anului școlar, despre planurile sale pentru „România Educată”.
„Jurnaliștii au avut tot dreptul să-l întrebe la deschiderea anului școlar, în loc de planurile sale pentru România Educată, care va rămâne eșecul său fundamental”.
Hartmann a criticat lipsa unor progrese semnificative în acest domeniu, afirmând că acest proiect va rămâne un eșec fundamental. Aceasta subliniază nevoia urgentă de a aborda problemele sistemului educațional din România.
Efectele pe termen lung ale politicii educaționale
Hartmann a comparat impactul procesului de alfabetizare impus de comuniști în anii 1950 cu actuala situație din România. El a subliniat că efectele acestui proces au fost resimțite abia în anii 1970. Analizând politica educațională a actualului președinte, Hartmann a afirmat:
„Îmi pare rău că acest domn nu a băgat poporul român în alfabetizare. Eu am să spun un principiu fundamental, atunci când președintele României este hulit pe străzi, pierde România. Președintele României a pierdut acești 10 ani. Nu el a pierdut personal. Că a mai pierdut două case, că are de scos 300.000 euro cât nu face un român din viața lui de muncă, dar a pierdut România. Este absolut dramatic”.
El a enunțat un principiu fundamental referitor la influența opiniei publice asupra liderilor politici.
„Atunci când președintele României este hulit pe străzi, pierde România”.
Acesta susține că, în ultimii zece ani, președintele a pierdut oportunități semnificative pentru a îmbunătăți imaginea țării. Potrivit lui Hartmann, pierderile nu sunt doar personale pentru Iohannis, ci și pentru întreaga națiune.
Critica perioadei Băsescu și efectele asupra generației actuale
Hartmann a continuat să discute despre perioada în care Traian Băsescu a fost președinte, menționând:
„După acești 10 ani cu tovarășul Băsescu și securismul lui, am mai pierdut 10 ani, sunt 20 ani din istoria României pierduți, o generație care a pierdut, suntem noi care am îmbătrânit”.
El a susținut că România a pierdut astfel două decenii din istorie, afectând o întreagă generație de tineri. Acesta a subliniat că „suntem noi care am îmbătrânit” în această perioadă de stagnare și de corupție.
În plus, Hartmann a criticat modul în care politica românească a fost influențată de nume precum Băsescu, Koveși și Coldea.
El a afirmat: „Să i se reamintească că a pornit această ură fantastică, toți erau penali, da?”. Aceste observații subliniază conflictul și polarizarea care au caracterizat scena politică românească în ultimele două decenii.
Analizând situația actuală, Hartmann a concluzionat că suntem într-un cerc vicios al corupției și al incompetentei politice. El a susținut că fiecare alegător, inclusiv cei care l-au votat pe Băsescu, au devenit parte a unui sistem corupt, afirmând:
„Acum, penalii nu mai erau cărora li se mai deschideau dosare la ordinul lui Băsescu, Koveși, Coldea. Suntem cu toți penali, că am votat asemenea specimene absurde ale politicii, creațiile serviciilor de informații”.
