După ce am ratat, fără vină, două proiecte de gazoducte majore pentru Europa, Nabucco şi South Stream, acum suntem punct nodal pentru un alt proiect european.
Este vorba de BRUA, denumire care vine de la inițialele statelor traversate, și anume Bulgaria – România – Ungaria – Austria), care are rolul să interconecteze pieţele de gaze din sudul şi centrul Europei. Mai mult decât atât, acest proiect este finanţat din fonduri europene nerambursabile. Cea mai mare parte din conducta BRUA se va găsi pe teritoriul României, astfel ţara noastră va câştiga şi din impunerea de taxe de tranzit pe transportul de gaze, nu numai din comerţul transfrontalier. Dar cel mai important câştig pentru România, pentru că BRUA va oferi posibilitatea unui flux reversibil de gaze, este că ţării noastre i se oferă şansa unei alternative la importurile din Rusia, dar şi pieţe de desfacere pentru gazele locale, mai ales că acestea sunt, în prezent, în surplus faţă de consumul intern.
Deşi nici pe departe atât de avansat precum BRUA, un alt proiect în care România este implicată este AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector). Lansat în 2010, dar neînceput nici până acum, acest gazoduct ar urma să transporte şapte miliarde de metri cubi de gaze naturale anual din regiunea Mării Caspice către România, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei şi prin traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor. Acest proiect implică şi construcţia a cel puţin două terminale de lichefiere pe coasta din Georgia a Mării Negre.
Conexiuni puține, diversivitate ioc
Acum, România nu are o conexiune reală cu pieţele de gaze din vecinătate, în ciuda faptului că interconectoarele Arad–Szeged, cu Ungaria, şi Iaşi–Ungheni, cu Moldova, sunt funcţionale. În realitate însă, restricţiile tehnice fac ca, pe relaţia de export către Ungaria şi Moldova, cantităţile ce pot pleca din România să fie insignifiante. Atât gazoductul către Ungaria cât şi cel către Moldova au nevoie de investiţii de zeci de milioane de euro pentru a le creşte capacitatea pe relaţia export.
În ceea ce priveşte BRUA, cel mai important proiect pe gaze în care este implicată acum România, monopolul românesc al transportului de gaz Transgaz trebuie să construiască o conductă de 530 de kilometri între Podişor(Giurgiu) şi Horia(Bihor) prin care se va asigura tranzitul gazelor între Bulgaria şi Ungaria, apoi mai departe, spre Vest. Acest proiect costă 550 de milioane de euro, iar UE ne finanţează o treime din această sumă. Pe aici, începând cu 2019, vor curge către vest gazele dinspre Bulgaria, dar și gazele pe care Petrom şi ExxonMobil le-ar putea extrage din Marea Neagră. Din BRUA face parte şi Arad – Szeged, dar şi Giurgiu – Ruse, acum în construcţie. Contractul pentru gazoductul dintre România şi Bulgaria a fost semnat, în aprilie, cu un consorţiu de firme coordonat de austriecii de la Habau. Valoarea lui este de 24 de milioane de euro, din care 9 milioane de euro este contribuţia UE, iar finalizarea lucrărilor este aşteptată pentru luna viitoare. Odată gata Giurgiu – Ruse, gazele vor putea circula dinspre Bulgaria spre România şi invers.
Bani europeni
La începutul acestui an, Comisia Europeană a anunţat că a aprobat o finanţare nerambursabilă de 180 de milioane de euro pentru Transgaz, ajutor necesar pentru ca transportatorul de gaze al României să înceapă construcţia conductei BRUA, care va face conexiunea între pieţele de gaze din sudul Europei şi cele din Vest, via România. De o mare importanţă pentru UE, dovadă ajutorul de 180 de milioane de euro, proiectul trebuie finalizat, pe secţiunea românească, de Transgaz, până în 2019, urmând ca, în decursul acelui an, să fie şi pusă în funcţiune. Pentru aceasta, compania românească trebuie să mai scoată din buzunar încă 370 de milioane de euro, pentru că BRUA costă, potrivit datelor Transgaz, 550 de milioane de euro. La momentul 2019, pe teritoriul României vor curge miliarde de metri cubi de gaz din care, prin intermediul taxelor de tranzit, Transgaz va colecta zeci de milioane de euro anual.
„După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 mld. mc/an înspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre Ungaria“, arată datele Transgaz despre acest proiect. În conducta BRUA vor putea intra şi gaze româneşti scoase din Marea Neagră, pentru că, la acel moment, zăcămintele luate în concesiune de ExxonMobil şi Petrom ar putea începe să producă. Astfel, România va deveni una dintre cele mai importante ţări din regiune pentru gaz.
„Proiectul BRUA presupune construirea pe teritoriul României a unei conducte noi de transport gaze naturale ce va realiza conexiunea dintre Nodul Tehnologic Podișor și Stația de Măsurare Gaze (SMG) Horia, pe direcția Podișor-Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia şi a trei stații de comprimare. Conducta în lungime totală de aproximativ 528 km este proiectată pentru a transporta gaze naturale la o presiune de maxim 63 de bar“, precizează reprezentanţii Transgaz.
Aici sunt incluse şi lucrările de extindere a capacităţii gazoductului Arad – Szeged, pentru ca 4 miliarde de metri cubi de gaze să poată trece anual prin acest gazoduct către Ungaria şi, eventual, înapoi. În acest moment, Proiectul BRUA se află în faza de elaborare a proiectului tehnic, fază în care urmează să fie stabilit un program detaliat a lucrărilor de execuţie.
De proiectul BRUA se leagă un altul – aducerea gazelor din Marea Neagră – rezerve estimate de circa 84 de miliarde de metri cubi până la Giurgiu. Principalul gazoduct ce stă în centrul acestei strategii este Tuzla – Podişor, care pleacă de la ţărmul Mării Negre şi ajunge până în judeţul Giurgiu. De acolo, gazele din Marea Neagră intră în sistemul deja existent, care le transportă către Haţeg, apoi la graniţa cu Ungaria – Csanadpalota, sau către Bulgaria, la Ruse, pe gazoductul ce va fi terminat la anul, Giurgiu -Ruse. Aducerea gazelor din largul Mării Negre la ţărm cade în sarcina Exxon – Petrom. Consorţiul are deja în lucru studiul de fezabilitate al proiectul.
Drumul gazelor din Marea Neagră către Vest
Atât BRUA cât şi Tuzla -Podişor fac parte din strategia de dezvoltare a Transgaz 2015 – 2023 pentru construcţia de gazoducte care să lege România de Vest. Scopul principal al acestora este de a transporta gazul din Marea Neagră, ce va fi extras de ExxonMobil şi Petrom, către Ungaria, apoi, mai departe, către vestul Europei. Ca scop secundar, Transgaz urmăreşte să lege sistemele de transport gaze dintre Bulgaria şi Ungaria, pe teritoriul României, urmărind inclusiv să asigure o cale alternativă pentru eventualele importuri ale României.
„România poate deveni, până în 2020, un jucător important pe piaţa regională de energie, ca urmare a dezvoltării proiectului BRUA, dar şi prin continuarea lucrărilor la conductele de gaze Arad-Szeged şi Iaşi-Ungheni, a precizat recent ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc. Potrivit acestuia, „unul din principalele avantaje competitive pe care România le are în prezent este capacitatea de a-şi gestiona resursele interne şi de a deveni, datorită capacităţii manageriale de exploatare, un exportator de energie, un furnizor de stabilitate în regiune. În acest context, vreau să menţionez unul dintre cele mai bune exemple care demonstrează că suntem pe drumul bun pentru a atinge acest obiectiv: proiectul BRUA (conducta Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care va permite României să valorifice producţia prezentă şi viitoare de gaze naturale, deschizând noi oportunităţi pe piaţa europeană pentru industria energetică din România. De fapt, BRUA reprezintă o oportunitate de a prezenta un proiect pur românesc. Proiectul însuşi va fi un promotor, un catalizator al dezvoltării industriale în jurul lui“, a explicat Costin Borc.
