Din nou, ţara noastră este la coada unui clasament realizat printre ţările Uniunii Europene. Care este domeniul în care România este întrecută fără drept de apel de toate statele de pe bătrânul continent?
România are în continuare o problemă uriaşă, raportat la celelalte ţări europene, arată datele biroului european de statistică, Eurostat. Ponderea locuinţelor din România care nu au o toaletă în interior este de peste 10 ori mai mare decât media din UE, România fiind de altfel singurul stat membru UE unde aproape un sfert din populaţie trăieşte în locuinţe care nu au toaleta în interior, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În 2019, aproximativ 2% din populaţia Uniunii Europene trăia în locuinţe care nu aveau o toaletă în interior, în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu 3,7% în anul 2010.
România conduce topul statele membre care stau cel mai prost la acest capitol. În ţara noastră, 24,2% din locuitori nu aveau o toaletă în interiorul locuinţei. Suntem urmaţi de Bulgaria (13,7%), Lituania (10%), Letonia (8,7%), Estonia (4,7%) şi Ungaria (3,1%).
Cu toate acestea, România a înregistrat progrese semnificative, ţinând cont că în anul 2010 ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior era de 40,9%.
În contrast, ponderea locuinţelor fără o toaletă în interior este mai mică de 1% în 19 state membre UE, în frunte cu Suedia (unde este aproape de 0%), urmată de Luxemburg, Malta, Olanda şi Slovenia (toate cu 0,1%) şi Germania (0,2%), scrie Agerpres.
În iulie 2013, ONU declara data de 19 noiembrie drept Ziua mondială a toaletei
Ziua de 19 noiembrie a fost declarată de ONU Ziua mondială a toaletei, cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,2 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la canalizare în condiţii de siguranţă. Se doreşte, de asemenea, abordarea crizei globale de salubritate, pentru a atinge obiectivul 6 de dezvoltare durabilă (ONU): apă şi canalizare pentru toţi până în 2030, conform https://www.worldtoiletday.info/.
În 2020, Ziua mondială a toaletelor se concentrează pe canalizarea durabilă şi schimbările climatice, în condiţiile în care inundaţiile, seceta şi creşterea nivelului mării ameninţă sistemele de salubrizare – de la toalete la fosele septice până la staţiile de epurare. Toată lumea trebuie să aibă salubritate durabilă, alături de apă curată şi facilităţi de spălare a mâinilor, pentru a ajuta la protejarea şi menţinerea securităţii noastre de sănătate şi la stoparea răspândirii bolilor infecţioase mortale, cum ar fi COVID-19, holera şi febra tifoidă.
Sistemele de canalizare durabile reutilizează, de asemenea, deşeurile pentru a stimula în siguranţă agricultura şi pentru a reduce şi captura emisiile pentru o energie mai ecologică, scrie site-ul https://www.unwater.org/.