Deficit: Pe timpul verii, jumatate din lucratorii din acest sector migreaza spre zona “neagra” a pietei Sa locuiesti intr-o casa mare si frumoasa este visul celor mai multi oameni. Mare trebuie sa fie si salariul pentru a face fata cheltuielilor pe care le presupune realizarea visului. In Romania, se construiesc tot mai multe case. Dar salariile nu cresc. Sectorul constructiilor se confrunta cu tot mai multe probleme: 1. criza de personal calificat
Deficit: Pe timpul verii, jumatate din lucratorii din acest sector migreaza spre zona “neagra” a pietei
Sa locuiesti intr-o casa mare si frumoasa este visul celor mai multi oameni. Mare trebuie sa fie si salariul pentru a face fata cheltuielilor pe care le presupune realizarea visului. In Romania, se construiesc tot mai multe case. Dar salariile nu cresc.
Sectorul constructiilor se confrunta cu tot mai multe probleme:
1. criza de personal calificat
2. fluctuatie mare de personal
3. concurenta neloiala generata de munca la negru
4. exodul muncitorilor calificati sau semicalificati in alte tari
5. slaba competitivitate a firmelor romanesti la nivel international.
Peste mai putin de un an de zile, daca ne integram in Uniunea Europeana, vom numara pe degete firmele romanesti care vor supravietui valului de companii transnationale venite sa construiasca in Romania. “Sa ne uitam ce s-a intamplat in Polonia, Ungaria – sugereaza Mihai Damian, directorul general al Casei Sociale a Constructorilor (CSC). Firmele autohtone de constructii au fost inghitite de marile companii occidentale. Acestea sunt cele care castiga toate licitatiile, toate lucrarile mari de constructii”.
Viziunea este sumbra. Specialistii in domeniu apreciaza ca in urmatorii ani tot mai multi specialisti, dar si necalificati care lucreaza in constructii, vor pleca in strainatate. In locul lor vor veni muncitori din Republica Moldova, Ucraina sau alte tari, inca dispusi sa lucreze pe bani putini.
Totul se trage de la bani. Nivelul salariilor a fost si va fi in continuare o miza a migratiei fortei de munca. “Salariul mediu in constructii, in Romania, este de 200 de euro. In strainatate, aceeasi suma o castigi in doua zile. Ganditi-va ca salariul minim pe ora in Germania este de 12 euro pe ora. Inmultiti cu 170 de ore si vedeti cat castiga un muncitor care se duce sa munceasca acolo!” La calculele directorului Mihai Damian se mai adauga multe alte detalii legate de dezvoltarea carierei, careia romanii au inceput sa-i acorde importanta. “Nu exista o planificare a carierei nici macar in firmele mari de constructii din Romania.
Managerii nu fac astfel de strategii pentru ca implica foarte mari costuri legate de schimbarea mentalitatii, a sistemului de organizare si conducere a muncii, a asigurarii competentelor necesare oamenilor pentru a face fata sarcinilor de munca si pentru asumarea responsabilitatii”, explica George-Gabriel Mocanu, analist resurse umane la TIAB S.A.
Ne invartim intr-un cerc vicios care a dus la injumatatirea numarului de oameni care lucreaza in constructii in ultimii ani, desi dinamica sectorului este, evident, in crestere de la un an la altul. Peste tot se construieste. Se estimeaza ca jumatate din forta de munca din constructii este angajata la negru. Problema angajatorilor este legata de investitia pe care o fac sau trebuie sa o faca in forta de munca.
“Ii specializam si pleaca dupa scurt timp. Daca importam tehnologie noua – si nu se mai poate lucra fara ea, ne asigura Viorica Bogdan, director de resurse umane la societatea de constructii Erbasu – trebuie sa specializam oamenii care lucreaza cu noile echipamente sau materiale. Sunt foarte scumpe si nu-ti poti permite sa le dai pe mana unor muncitori necalificati. De multe ori sunt recrutati chiar de furnizorii de echipamente. Daca achizitionezi cantitati mari, ei iti asigura si un program de instruire. In felul acesta au posibilitatea sa cunoasca direct oamenii.”
Dar lucratorii pleaca oricum, din cauza salariilor. Speranta cresterii lor in Romania este minima. “Constructorii nostri nu-si pot permite salariile din Occident. Acolo se poate, pentru ca nivelul productivitatii este foarte mare. In plus, ei nu importa materialele si tehnologiile. Nu suporta taxele pe care le platim noi. Au tehnologii ultra-performante si isi permit sa specializeze oamenii pentru ca au sisteme legislative care ii sustin”, apreciaza dl Damian. Exista acorduri intre patronate si sindicate legate de plata unor sume de bani destinate special pregatirii. Formarea profesionala se face cu bani foarte multi, proveniti din fondurile Uniunii Europene. “Fondurile astea sunt in asa maniera create incat tot ce se pierde cu pensionarea oamenilor, inainte de termenul legal, se compenseaza – detaliaza directorul CSC mecanismul de functionare a fondurilor structurale. si acolo pensionarea este la 65 de ani sau mai mult, dar nimeni nu sta in constructii peste 50 de ani. Cati rezista dupa aceasta varsta sa mai lucreze in ger, pe ploaie sau in arsita?”
Programele de specializare sunt prea lungi si ineficiente
Potrivit unui studiu intreprins de Institutul National de Cercetare in domeniul Muncii si Protectiei Sociale, in sectorul de constructii
(INCMPS), mai mult de 70% din angajatii chestionati nu au participat niciodata la o forma de instruire pe toata perioada activitatii lor. Explicatiile sunt nenumarate. Unele justificabile, daca sectorul constructiilor este analizat in noua conjunctura internationala.
“Conform actualelor reglementari, un program de calificare intr-o meserie, sa zicem pentru un dulgher, dar exemplul se poate extinde la toate celelalte meserii, dureaza 720 de ore. Este extrem de lung – considera Elisabeta Mitroi, directoarea Casei de Meserii a Constructorilor. Trebuie gasit un alt sistem, mai scurt si mai flexibil, pe unitati de competenta, in trepte, care sa ofere si garantii angajatorilor. Acestia nu-si permit sa trimita oameni sa se califice intr-un interval atat de mare de timp, timp in care ei trebuie sa sustina financiar pregatirea, dar si angajatul, pentru ca acesta nu are din ce sa traiasca intre timp.” Intreprinzatorii nu-si pot permite crearea propriilor centre autorizate de instruire pentru ca tevatura acreditarii este prea mare si eforturile nu se justifica pentru un numar limitat de oameni, cati are o companie. In plus, isi pun intrebarea daca aceasta formula ar putea garanta o crestere a calitatii si o diversificare a pregatirii, pe masura dinamicii sectorului de constructii si a noilor tehnologii.
Mereu ar fi nevoie de o perfectionare a instructorilor, ceea ce urca apreciabil costurile pregatirii interne. Dar furnizorii de instruire asigura aceste standarde de pregatire? Selectia se face in baza autorizatiei de functionare data de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Timp de patru ani, cat dureaza o licentiere, nimeni nu mai verifica gradul de mentinere a calitatii si de actualizare a formarii potrivit cerintelor pietei.
Situatia este la fel de dramatica si la nivelurile de conducere din constructii. Pornind chiar de la maistri. Actualii patroni de firme deplang degradarea sistemului de specializare in scolile profesionale si postliceale. scolile de maistri au disparut. Cele care au mai ramas formeaza oameni direct, fara sa aiba experienta necesara in munca. “Un maistru trebuie sa stie de la tot ce se intampla pe santier la modul cum sa lucreze cu oamenii. Locul lor a fost luat in ultimii ani de absolventii de facultate. Acestia sunt foarte tineri si nu se pot impune in fata constructorilor, care stiti cum sunt… In plus, nu au experienta si nici nu este normal ca un om cu studii superioare sa faca treaba maistrului, este de parere George-Gabriel Mocanu.
Pentru a trimite un maistru la scoala te costa salariul, taxele de studii, cazarea lui, daca scoala este intr-o alta localitate. In tara au ramas putine astfel de scoli de maistri.” Concurenta este cu ochii pe oamenii scoliti pentru ca se economiseste mult. In primul rand, timpul. O scoala de maistri dureaza doi ani.
Concurenta sta cu ochii si pe tinerii cu studii superioare care capata ceva experienta. Rata plecarilor este mare pentru ca firmele nu pot asigura un program de dezvoltare a carierei acestora. “Daca au lucrat in proiectare, vor sa lucreze si in executie, pentru ca altfel nu pot ocupa un post de top management.
Asa ca pleaca la alta firma, care le asigura posibilitatea de a lucra si intr-un alt domeniu, pentru a putea apoi sa candideze la un post de conducere, explica dl Mocanu. Pentru a evita aceste probleme noi am creat parteneriate cu facultatile de profil. Oferim burse de studii, posibilitatea de a efectua stagiile de practica in compania noastra sau diverse alte facilitati pentru a atrage cei mai buni absolventi si pentru a-i fideliza.” Dar sunt inca multe de facut. Viorica Bogdan spune ca, desi studentii invata la facultate despre managementul proiectelor, cursurile ar trebui mult schimbate pentru a face fata nevoilor practice din constructii.
La toate aceste probleme se mai adauga una. Poate cea mai importanta. Dorinta oamenilor de a munci. “Foarte multi merg la un liceu tehnic in virtutea repartitiei electronice si nu a unei chemari, vocatii sau interese personale. Anul trecut nu am reusit sa atrag nici un candidat din Bucuresti. Din 40 de absolventi, cati erau la clasele de electricieni ai liceului “Mihai Bravul”,
s-au prezentat la interviu patru candidati. Nici unul nu a corespuns la pregatirea de baza.” Observatiile dramatice ale dnei Bogdan nu se opresc aici. In nomenclatorul meseriilor din Romania sunt trecute vreo patru categorii de electricieni, dar pe santier este nevoie de vreo zece tipuri de electricieni pentru care nimeni nu asigura specializarea.
Dupa ce sunt specializati de intreprinzatori, lucratorii fug, in plin sezon, pe micile santiere. Acolo nu intra nici un inspector de la Inspectia muncii, pentru ca se construieste o casa intr-o curte, ingradita, care reprezinta o proprietate privata. Patronul nu ii angajeaza cu carte de munca, dar le da, zilnic, in mana, o anumita suma de bani. Mai mare decat in firmele care lucreaza “la lumina”. Constructorii sunt ademeniti, in aceeasi maniera, pe multe din santierele lumii. si tarile cu pretentii mari asupra rolului si statului lor in Uniunea Europeana se confrunta cu munca la negru in constructii. Belgia, Italia, Spania, Turcia sunt tari recunoscute pentru astfel de “oportunitati” de lucru. si romanii pleaca. Pleaca si cei fara calificare si sunt angajati pentru ca le merge vestea ca sunt priceputi si muncitori.
Casa de Meserii va proiecta programe din cele care nu exista pe piata.
Elisabeta Mitroi, director Casa de Meserii a Constructorilor
Formarea profesionala se face cu bani de la UE. Sistemul este foarte bun si trebuie adoptat.
Mihai Damian, director general Casa Sociala a Constructorilor
Daca nu ai un maistru bun pe santier, poti sa inchizi portile.
George-Gabriel Mocanu, analist resurse umane, TIAB SA
Lipsa pregatirii de baza nu ne permite specializarea oamenilor in noile tehnologii.
Viorica Bogdan, director resurse umane Erbasu SA
Pretentii mari, dar cu investitii minime
Angajatorii sunt constienti ca au nevoie de oameni foarte bine pregatiti, dar nu investesc prea mult in perfectionarea acestora.
1. In ce masura considera patronii ca angajatii trebuie sa aiba deprinderi si abilitati pentru a-si indeplini cu succes sarcinile profesionale: / (%)
In foarte mare masura / 2,7
In mare masura / 22,1
In mica masura / 2,7
Nu stiu/Fara raspuns / 72,6
2. Cat te mult apreciaza angajatorii competenta profesionala la interviul
de recrutare a personalului: (%)
Deloc / 0,9
In foarte mica masura / 8
In mica masura / 8,8
In mare masura /80,5
In foarte mare masura / 0,9
3. Cat de mult apreciaza managerii performantele profesionale ale angajatilor la locul de munca: (%)
Deloc / 0
In foarte mica masura / 0
In mica masura / 22,6
In mare masura / 74,2
In foarte mare masura / 3,2
Prin ce metote a fost instruit personalul pentru a putea utiliza noile tehnologii la locul de munca (%)
Legenda
A = instruire la locul de munca prin organizarea de cursuri in interiorul firmei
B = instruire la locul de munca fara organizarea de cursuri in interiorul firmei
C = instruire prin organizare de cursuri in afara firmei cu furnizori autorizati
D = instruire prin organizare de cursuri in afara firmei cu furnizori neautorizati
E = instruire prin cursuri in afara firmei, organizate cu AJOFM
F = instruire la locul de munca realizata de catre furnizori de
echipamente/materiale specifice sau de catre distribuitori
G = in mod individual, de catre fiecare angajat in parte.
Meserii cu deficit de personal calificat In constructii
Zugravi
Dulgheri
Fierar-betonisti
Tinichigii
Montatori pereti cortina si rigips
Mozaicari
Mecanici pentru utilaje de constructii nou aparute
Mecanici pentru mica mecanizare
Sudori in polipropilena
Maistri pe categorii de lucrari (zidarie, structuri, instalatii sanitare, instalatii de incalzire, instalatii electrice, instalatii de ventilare si conditionare aer etc.)
Specialisti in instalatii pentru sisteme de mecanizare si montare conducte
Electricieni organizare de santier