Potrivit datelor oficiale publicate luni de către Comisia Europeană, în perioada 1 iulie 2020 – 8 noiembrie 2020, România a exportat o cantitate de 1,065 milioane tone de grâu moale, însă în aceeaşi perioadă a importat 16.135 tone de grâu. Data de 1 iulie reprezintă începutul sezonului agricol 2020/2021.

Comisia Europeană precizează că, în primele patru luni ale sezonului actual, exporturile de grâu ale Uniunii Europene şi Marii Britanii au scăzut cu 24% în ritm anual până la 7,84 milioane de tone, iar importurile au crescut cu 10% până la 1,10 milioane tone.

În perioada menţionată, primii exportatori de grâu ai UE au fost: Franţa (2,198 milioane tone), Lituania (1,266 milioane tone), Letonia (1,182 milioane tone) şi România (1,065 milioane tone).

De asemenea, exporturile de porumb ale UE şi Marii Britanii au scăzut cu 59% în ritm anual până la 569.534 tone, în timp ce importurile de porumb au scăzut cu 19% până la 5,86 milioane tone. Din cantitatea totală de 569.534 de tone de porumb exportată de UE şi Marea Britanie în primele patru luni ale sezonului agricol 2020/21 aproape jumătate, 268.782 de tone, au fost exportate de România, transmite Agerpres.

Așadar, dacă scoatem Marea Britanie din ecuație, suntem chiar pe locul al treilea.

Comisia Europeană continuă să includă Marea Britanie în datele sale privind importurile şi exporturile de cereale, în pofida ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar la finele lunii ianuarie.

Ce transmit meteorologii despre aprovizionarea cu apă pentru grâul de toamnă din România?

Aprovizionarea cu apă pentru grâul de toamnă în stratul de sol 0-20 centimetri va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării, relevă prognoza agrometeorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada 6 -12 noiembrie 2020.

În Dobrogea, local nordul, nord-estul şi estul Munteniei, estul şi izolat sud-vestul Olteniei, precum şi în sud-estul Moldovei, se va semnala seceta pedologică moderată, puternică şi extremă.

“Regimul termic din aer şi sol va fi în general optim desfăşurării ritmurilor biologice ale culturilor de câmp, în cea mai mare parte a ţării. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi bună şi medie pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele cu deficite de umiditate în sol”, spun specialiştii ANM.

Culturile de orz şi grâu de toamnă îşi vor definitiva faza de germinare (90-100%),continuându-se totodată răsărirea şi apariţia frunzei a treia (10-100%), precum şi înfrăţirea (10-30%). În vestul, sud-estul, sudul şi estul ţării, rapiţa se va afla la răsărire (30-100%) şi dezvoltarea aparatului foliar (6-12 frunze). La pomii fructiferi şi viţa-de-vie se vor semnala maturarea lemnului, colorarea şi căderea frunzelor, în toate plantaţiile, speciile adaptându-se treptat la condiţiile de iernare.

Potrivit prognozei ANM, condiţiile agrometeorologice vor fi în general favorabile efectuării lucrărilor agricole în câmp (eliberarea terenurilor de resturile vegetale, arături, fertilizări, recoltarea de pe ultimele suprafeţe), acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.