dezvoltare se va mentine si in anii urmatori peste cresterea produsului intern brut. Cu toate ca inregistreaza cresteri anuale substantiale, ponderea sectorului textil in totalul industriei a scazut de la 3,9% in 1989, la 2,7% in anul 2000. Daca se analizeaza acest sector pe doua mari componente, productia de stofe si confectii, se observa cu usurinta de unde provine diminuarea cifrei de afaceri. Productia de stofe a scazut drastic dupa 1990, pentru ca de abia in ultimii ani sa reintre pe un trend crescator. Fabricile producatoare de fire si tesaturi nu s-au adaptat rapid la cerintele pietei, iar intrarea pe o piata concurentiala le-a fost fatala. Capacitatile de productie pentru stofe erau dimensionate in conformitate cu intreprinderile de confectii, care lansau comenzi de mari dimensiuni. Aparitia unui numar foarte mare de intreprinderi mici si mijlocii care aveau nevoie sa se aprovizioneze in cantitati mult mai mici cu materie prima numai corespundea cu sistemul de productie al fabricilor de produse textile. Astfel, intreprinderile mici si mijlocii au fost nevoite sa isi asigure necesarul de materii prime din import. Un studiu recent realizat de Citizens Development Corps pentru CHF Romania releva ca unitatile producatoare de textile au inceput sa se adapteze cerintelor actuale, renuntand la productiile de masa si crescandu-si astfel numarul de comenzi.Sectorul textil si al confectiilor era dezvoltat inca dinainte de 1989, fiind orientat spre export in tarile UE, Europa de Est si fosta Uniune Sovietica. Inainte de 1989, dintre tarile Europei Centrale si de Est, Romania se situa in urma Poloniei si Ungariei, care detineau suprematia in acest domeniu. Intre 1989 si 1992, intreaga industrie usoara a suferit un recul puternic din cauza importurilor foarte ieftine venite din tarile asiatice si a scaderii generalizate a economiei din acei ani. Ulterior, dezvoltarea puternica a sistemului de lucru in sistem lohn a revigorat in special productia de confectii textile. si sectorul marochinariei si al incaltamintei a inceput sa se dezvolte ca urmare a adoptarii sistemului de lohn.
Industria usoara a fost primul sector privatizat
Societatile de productie textile au fost printre primele care s-au privatizat, ceea ce a permis si intrarea capitalului strain. Italia a fost principala tara din care au provenit investitorii care si-au transferat in Romania o mare parte a productiei de imbracaminte. In ultimul timp se constata o dezvoltare a sectorului textil pe verticala, de la productia de stofe si accesorii, pana la design, finantare, logistica, resursele provenind din ce in ce mai mult de la societati romanesti. Trecerea la o noua etapa de dezvoltare a industriei usoare se datoreaza si reducerii profiturilor in cadrul contractelor incheiate in sistem lohn. Acest sistem se practica cu companii din UE care furnizeaza materia prima si modelele, in Romania efectuandu-se doar asamblarea finala a produsului si reexportul acestora. Sistemul a asigurat insa supravietuirea sectorului textil intr-o perioada cand se pierdusera piete externe importante, iar pe piata interna, produsele autohtone erau puternic concurate de cele provenite din tari asiatice.Unitatile din industria usoara sunt concentrate in patru regiuni ale tarii. Cea mai activa este situata in Moldova, intre Iasi si Bacau. Aici functioneaza producatori importanti de fire si fibre sintetice, singura facultate de profil se afla la Iasi, iar in aceasta zona, salariul mediu este unul dintre cele mai scazute din tara. Acesti factori au favorizat extinderea sectorului de confectii, in majoritatea oraselor din Moldova societatile de textile fiind principalele furnizoare de forta de munca. Al doilea centru de productie este zona Banatului, in jurul Timisoarei si Aradului. Aici sunt localizate cele mai multe investitii realizate de companii italiene, toate fiind realizate dupa 1990. Investitorii germani au preferat Sibiul si imprejurimile sale, datorita apropierii culturale cu aceasta zona din Transilvania. De altfel, companiile germane prefera in general zona Ardealului, in special pentru infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii. Cu toate ca in Bucuresti se inregistreaza cele mai mari salarii la nivel national, multe companii au ales aceasta locatie, capitala oferind multe facilitati, printre care facilitati de transport, infrastructura, mana de lucru cu inalta calificare, precum si cea mai buna piata de desfacere din tara.Industria textila, a confectiilor si incaltamintei a inregistrat in perioada 1996-2001 o rata de crestere de 7,1%, cea mai inalta din cadrul industriei prelucratoare. Productivitatea pe angajat a crescut si ea, in anul 2001 ajungand la 145,7%, fata de anul 1998, pentru companiile producatoare de obiecte de imbracaminte. Conform prognozelor oficiale, pana in 2010 se prevede o rata de crestere de 9-10% pentru industria usoara, aproape dubla fata de cea pe ansamblu economiei, care este de 5,6%. In sectorul textilelor, impreuna cu cel al confectiilor, incaltamintei si pielariei, sunt angajate 460.000 de persoane. Totusi, daca sectorul se va baza in continuare, ca pana in prezent, pe incheierea de contracte in sistem lohn, exista riscul ca productia sa migreze spre tari estice, precum Moldova, Ucraina, Kazahstan, unde forta de munca este mai ieftina. Deja producatori importanti din tara si-au mutat o parte din productie in Moldova, pentru a-si micsora costurile. In continuare, dezvoltarea sectorului trebuie sa se bazeze pe cresterea integrarii a cat mai mult faze din procesul de productie in cadrul economiei nationale.