In parcul din spatele Bisericii Delea Veche, cateva seringi sunt aruncate langa cosurile de gunoi. Zilnic, instrumentele utilizate pentru administrarea drogurilor stau aproape de ochii vizitatorilor. Lumea se indeparteaza de acest loc si parcul devine, pe zi ce trece, apanajul toxicomanilor. In scara unui bloc din cartierul Balta Alba – zona Fizicienilor – un grup de tineri dependenti de droguri isi administreaza stupefiante in vazul oamenilor. In fata apartamentelor unor locatari respectabili, toxicomanii isi pregatesc scurtele clipe de extaz. Lumea se fereste sa intre in scara blocului dupa lasarea intunericului.
O mama isi denunta fiul la autoritati. Prea tarziu. Din casa, vanduse tot ce se putea vinde pentru a-si plati drogurile necesare consumului propriu si, mai mult, o atrasese in reteaua de traficanti si pe sora sa mai mica. Sunt imagini zguduitoare.
Anchetele ofiterilor romani de la Brigada Antidrog indica un lucru la fel de infiorator: Romania a devenit din tara de consumatori de droguri ocazionali, o tara de depozitare de droguri si, mai mult, in producator de stupefiante. Numarul consumatorilor de droguri luati in evidenta a crescut in ultimul an cu 32%, arata datele Ministerului Sanatatii. Peste 90% din consumatorii romani de droguri prefera heroina.
Dupa anul 1995, Romania a devenit cea mai tranzitata tara de droguri pe
ruta Asia – Europa de Vest, fiind prezenta pe trei rute principale de trafic, in special de heroina. Aceasta a fost consecinta razboiului din Iugoslavia, ce a determinat mutatii deosebite ale rutelor utilizate pentru transportul drogurilor, potrivit unui oficial al Brigazii Antidrog. In acelasi timp, s-au produs modificari si in randul traficantilor de droguri. Daca in 1991 doar un roman figura ca traficant de droguri, in 1996 numarul romanilor implicati in aceasta activitate ilicita era de 68. Anul trecut, ponderea in randul traficantilor era detinuta de romani. Dintr-un total de 383 de traficanti depistati, 341 erau romani.
Traficul de droguri din tara noastra a intrat si sub lupa unor ofiteri straini, britanici si francezi. Din informatii neoficiale am aflat concluziile care ar fi fost trase in urma anchetelor. Conform acestora, introducerea ilegala de droguri in tara noastra ar fi fost concentrata in anumite puncte vamale din Romania. Au fost nominalizate: Biroul Vamal Otopeni Marfuri, vamile Constanta, Giurgiu, Oradea, Arad, Timis, Caras-Severin, Iasi, Mehedinti, Bucuresti. Aceleasi concluzii releva faptul ca Romania ar fi devenit punct strategic de stocare si distribuire de droguri catre Europa Occidentala. Cum a fost posibila deschiderea Romaniei ca tara de tranzit si de depozitare de droguri? O analiza asupra modalitatilor prin care opereaza gruparile criminale transnationale efectuata de SRI explica urmatorul fapt: „in tarile foste comuniste, unde s-a produs o ruptura intre putere si legitimitate, au aparut uneori „autoritati paralele”, care de cele mai multe ori sunt controlate de grupurile crimei organizate. Gruparile care au activat pe piata neagra in regimurile totalitate s-au transformat in organizatii capabile sa penetreze si sa corupa componente importante ale structurilor decizionale”. Aceeasi institutie atrage atentia asupra unui pericol care poate veni dinspre gruparile criminale, acela de a fi „capabile sa se infiltreze in institutiile guvernamentale, in vami, politie, justitie si chiar in parlamentele nationale”. Se afla Romania intr-o asemenea situatie? Greu de spus. Orice incercare a noastra de a afla daca traficul de droguri se face sub acoperirea unor persoane influente in stat s-a soldat cu esec. Moartea subita de acum patru-cinci ani a unui ofiter francez care desfasura o ancheta privind drogurile in Romania lasa loc la speculatii.
Nimeni nu poate estima cantitatea de droguri care traverseaza Romania, dar aprecierile internationale indica faptul ca 5 – 10% raman in tara de tranzit. Consecintele acestor deplasari de rute se pot vedea in capturile realizate de autoritati: de 120 de ori mai mari au fost cantitatile de hasis si cannabis confiscate in 1996, comparativ cu 1995, pentru ca in 2001 sa ajunga la 13.847 kg; la cocaina – de la 16 kg in 1995, la 700 kg in 1996. In timp, consumul de cocaina in Romania s-a redus, pe de o parte pentru ca heroina a intrat mai facil in tara, pe de alta parte din cauza pretului ridicat. In primul semestru din 2002, capturile de cocaina au fost de 2,6 kg, cele de heroina de 140 kg, suprematia castigand-o in acest an cannabisul – 10,5 tone – si capsulele de mac – 28,6 tone. Importante culturi ilegale de mac si de canepa au fost depistate de autoritati si in Romania: 15 culturi descoperite in 2001 si zece in 2002, concentrate in special in judetele din estul si vestul tarii. Cultivatorii, cu exceptia celor care isi folosesc recolta (din propria gradina) pentru consum propriu si vanzari mici, se ascund de obicei in spatele unor activitati legale. Un austriac isi incropise o afacere in Romania, in culturile de canepa. Oficial, recolta (10,5 tone) ar fi trebuit sa ajunga in Austria, pentru a fi prelucrata in industria textila. Ancheta ofitelor romani a descoperit ca recolta era, in fapt, destinata producerii de droguri. La aflarea vestii ca anchetatorii romani sunt pe urmele afacerii lui, austriacul nu s-a mai intors in Romania sa-si ridice recolta.
O data cu aparitia Legii nr. 143/2000, privind combaterea traficului si consumului de droguri, toate culturile de canepa si mac din Romania au intrat in atentia autoritatilor. Conform legii, producatorii de canepa si mac trebuie sa obtina, in prealabil, autorizatie de la directiile publice de sanatate pentru culturile lor. In realitate, nu se intampla acest lucru nici macar pentru culturile legale. Aceasta ori din ignoranta directiilor de sanatate, ori din nestiinta sau reticenta cultivatorilor.
Cum functioneaza o retea de traficanti
1. Organizatorul – Interfata dintre reteaua mafiota externa si angrosistii romani de droguri. Poate fi in acelasi timp si finantator. Este capul retelei din Romania. Controleaza si dirijeaza cantitatile de stupefiante catre dealeri. In primul semestru din acest an, din cele 735 de persoane cercetate pentru trafic de droguri, 86 sunt organizatori. De regula, capii retelelor mafiote isi racoleaza membrii din randul rudelor si cunostintelor apropiate.
2. Transportatorul – Prin intermediul lui, drogurile sunt duse catre locurile de depozitare. In primul semestru din 2002 au fost depistate 32 de persoane ca transportatori.
3. Depozitarul – Este angrosistul care ascunde marfa, in general in propria locuinta. Alte locuri de depozitare pot fi hambare, magazii. Actioneaza la comanda directa a capului de retea si aprovizioneaza o buna parte din dealerii care activeaza in zona unde se afla si marfa depozitata. De obicei, depozitarii sunt raspanditi in mai multe cartiere ale orasului. Anul acesta au fost depistati 26 de depozitari.
4. Paznicul – Este cel care pazeste zona si „ciripeste” angrosistului tot ce pare dubios in zona.
5. Laborantul – Este cel care imparte drogul in doze individuale sau care il prelucreaza chimic, intr-un laborator mobil.
6. Distribuitorul – Are rolul de a racola clienti (in special tineri) si de a vinde drogurile. Actioneaza indeosebi in zone rau famate. Daca pana nu de mult vanzarea se facea la colt de strada, mai nou marfa se distribuie in special in baruri si discoteci sau in campusuri. In primele sase luni din 2002, au fost prinsi 245 de vanzatori de droguri.
7. Toxicomanul – In general, este un tanar licean, student sau somer. Este dependent de droguri de la cea de a treia doza consumata. Cand ramane fara bani, devine distribuitor, pentru a-si putea plati drogurile necesare consumului propriu. Numai in primul semestru din 2002 au fost depistati 163 de consumatori de droguri.
Principalele tipuri de droguri
Heroina
&circle; In stare naturala, heroina este o pulbere brun-verzuie; ea devine alba prin dilutie. r
Se obtine prin reactia dintre morfina (produsa din opium extras din mac opiaceu) si anhidrida acetica, si tocmai de aceea in Hong Kong pedeapsa pentru detinerea anhidridei acetice este similara cu aceea a detinerii de heroina; heroina este de zece ori mai tare ca analgezic decat morfina.r
In Romania, consumul de heroina este predominat – peste 90% din consumatorii de droguri folosesc heroina.r
Intra in tara preponderent prin Turcia.r
Pretul unei doze (dintr-un gram de heroina se obtin 10 doze) variaza intre 200.000 lei si 800.000 lei; Capitala este considerata cea mai ieftina piata, preturi ridicate inregistrandu-se in vestul tarii.r
r
Cocainar
r
Este o pulbere alba, fara miros, se obtine din frunzele arbustului de coca cultivat in America de Sud (Columbia, Bolivia, Peru).r
Consumul de cocaina in Romania este infim: sub 1% din cazurile inregistrate.r
In Romania, drogul intra indeosebi pe calea aerului.r
Pretul unei doze de cocaina (dintr-un gram de cocaina se obtin zece doze) este de 800.000 lei, echivalentul a 25 de dolari, fiind si cel mai scump stupefiant.r
Castigul obtinut din traficul de cocaina poate depasi 20 de dolari pe doza (pe intreaga retea), daca facem calculele pornind de la pretul cu care intra acest drog in Europa – 20-25 de dolari pe gram.r
r
Cannabisulr
r
Cannabisul este canepa. r
Din cannabis se prepara mai multe tipuri de droguri: marijuana, cu 0,02 – 3,5% concentratie de THC, hasis cu 14,3%, hasis lichid cu 26,7%. Metodele rudimentare utilizate in Romania se rezuma la fabricarea de tigarete din plantele uscate.r
In Romania, consumul de droguri fabricate din cannabis nu apare ca semnificativ in evidentele oficiale, dar exista consumatori care si le prepara din culturile de canepa obtinute din productie proprie.r
Pretul unul gram de hasis este de un dolar.r
r
Drogurile sinteticer
r
Se prepara relativ usor, in laboratoare clandestine (pot fi mici instalatii de producere a alcoolului). Pentru prima data in lume, drogurile sintetice au fost produse in Germania, fiind folosite ca substitut pentru hrana, in timpul razboiului. Primul laborator utilizat pentru fabricarea drogurilor sintetice a fost descoperit de catre organismele de combatere a crimei organizate in Polonia. In Romania au fost depistate trei laboratoare mobile, doua in Valcea si unul in Dambovita. Principalii producatori mondiali sunt insa Olanda si Belgia. r
Drogurile sintetice par sa fie drogurile viitorului: sunt mai usor de utilizat (apar sub forma de pilule – americanii le folosesc in combinatie cu alcool).r
Preturile pilulelor sintetice variaza intre 200.000 lei si 300.000 lei bucata, mai scazute in Bucuresti, unde coboara sub 200.000 lei (intre 4 si 5 dolari). Castigul obtinut din traficul cu ecstassy, de exemplu, poate fi de trei sau patru dolari pe bucata.
