România şi-a facut rezervele de gaz pentru anul acesta cu cel mai scump gaz importat vreodată din istorie. La finalul săptămânii trecute, România avea depozitele de gaze în proporţie de 85%, la nivelul întregii UE fiind atins un grad de umplere de 88%.
Cu toate acestea, vestea nu tocmai bună este că graba pentru suplinirea stocurilor de gaze pentru sezonul rece a dus către achiziționarea resurselor cu cel mai mare preţ din istorie. Acest lucru se va vedea în facturi, relatează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
Conform datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în luna iulie importurile de gaze au costat 1.592 de dolari/mia de metri cubi. Comparativ, în aceeaşi lună a anului trecut, importurile s-au realizat la 169 de dolari pe mia de metri cubi.
O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie
Datele prezentate de CEGH, bursa de gaze de la Viena, unde se stabileşte cotaţia prețului la nivel european, gazul pentru această iarnă a depășit suma de 2.400 de dolari pe mia de metri cubi.
„O iarnă cu temperaturi mai scăzute poate agrava deficitul de energie, problemele de aprovizionare şi poate conduce la întreruperi de energie, precum şi preţuri şi mai mari“, a afirmat Szabolcs Nemes, managing partner la Roland Berger România.
La finalul săptămânii trecute, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ce a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului European că România încă este interesată de decuplarea preţului la gaz de cel al producţiei de energie, solicitând Comisiei Europene propuneri concrete pentru reformarea designului pieţei de energie. Până la redesignul pieţei, România va trebui să reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf, în perioada decembrie – martie 2023.
În primul semetru al anului consumul naţional de energie a scăzut cu 5%
„România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional“, a anunţat ministrul.
În general, orele de vârf sunt seara, în intervalul 18-20 și dimineața, în intervalul 8-10. Până la închiderea ediţiei, nu era clar cum se va aplica această măsură şi dacă România are obligația să o aplice în contextul în care în primul semetru al anului consumul naţional de energie deja a scăzut cu 5%. Nici la nivel european şi nici pe plan local nu s-a a anunțat care este referinţa faţă de care se va calcula reducerea de 5% a consumului de energie în orele de vârf.
A fost stabilit un plafon pentru veniturile producătorilor de energie
O altă decizie în acest sens prevede impunerea unui plafon de 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie din surse regenerabile, nucleare, cărbune sau hidro. O excepție o fac producătorii de energie pe bază de gaz natural.
„Veniturile producătorilor de energie vor fi plafonate la 180 de euro/MWh de la 1 decembrie până la 30 iunie 2023, sumele care depăşesc acest plafon urmând să fie utilizate pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică“, a mai precizat Virgil Popescu.
Printre noile măsuri se urmăreşte instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor. Mai precis, este vorba de măsuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.