Atacuri cibernetice externe amenință procesul electoral din România
Mihai Weber, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului de Informații Externe (SIE), a dezvăluit într-un comunicat că România a fost vizată de atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, în special din partea Rusiei.
Aceste atacuri ar fi avut ca obiectiv manipularea agendei publice prin utilizarea inteligenței artificiale și prin promovarea agresivă în mediul online.
Weber a adăugat că astfel de atacuri au fost acompaniate de campanii de dezinformare și propagandă, care au sprijinit candidați eurosceptici, favorizându-i pe aceștia față de alți competitori politici.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire a Comisiei SIE cu conducerea SIE, întâlnire în care au fost discutate riscurile și măsurile luate pentru a contracara aceste amenințări externe. Weber nu a oferit însă detalii suplimentare despre momentul și modalitățile de detectare a atacurilor, țintele acestora, eficiența lor sau măsurile adoptate pentru a le contracara.
România, o țintă a acțiunilor hibride agresive
În același timp, Weber a subliniat că România este o țintă a acțiunilor hibride agresive datorită apartenenței sale la NATO și Uniunea Europeană. De asemenea, a menționat că, în urma întâlnirii, s-au luat în considerare și măsuri suplimentare de protecție a procesului electoral, iar autoritățile competente sunt chemați să întreprindă acțiuni pentru a preveni asemenea amenințări în viitor.
SIE, singura instituție care a vorbit explicit despre posibila implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale anulate, a colaborat cu toate instituțiile relevante ale statului pentru a monitoriza riscurile externe și interferențele în alegeri. În acest context, comisia a solicitat informații suplimentare despre modul în care aceste atacuri au fost contracarate și ce măsuri s-au luat pentru protejarea procesului electoral.
Întâlnirea a avut loc în cadrul unei ședințe a Comisiei SIE, la care au participat membrii comisiei și directorul SIE, Gabriel Vlase. În plus, s-au discutat aspecte referitoare la deplasările externe ale directorului SIE, inclusiv participarea acestuia la Forumul de Securitate de la Baku din septembrie 2024. Weber a menționat că aceste deplasări sunt planificate în funcție de nevoile misiunilor și de măsurile de securitate.
Comunicatul oficial al SIE
”În contextul crizei de securitate pe care o traversează România, după ședința Consiliului Suprem de Apărare al Țării, unde reprezentanții tuturor autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, (conform art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate), au prezentat evaluări cu privire la posibile riscuri la adresa securității naționale prin imixtiunea unor actori cibernetici statali și non statali în procesul electoral din România, unde au fost aprobate a fi desecretizate anumite informații, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, Comisia parlamentară specială pentru controlul activității SIE a solicitat serviciului date și informații cu privire la aspectele mai sus menționate.
Ținând cont de faptul că lucrările și actele comisiei fac parte din categoria secretelor de stat, în data de 17 decembrie 2024, s-a solicitat ca la ședință să fie prezenți reprezentanții serviciului, inclusiv directorul SIE, domnul Gabriel Vlase, pentru a beneficia de condiții de securitate ridicate și pentru a primi răspunsuri în timp real, respectiv acces la documente clasificate ORNISS, aceasta să se desfășoare la sediul SIE. La ședință au participat toți membrii Comisiei SIE, reprezentanți ai tuturor formațiunilor politice parlamentare. Menționăm că astfel de ședințe și întâlniri de lucru la sediul SIE au fost desfășurate și în trecut, atunci când s-a considerat oportun.
Punctele de pe ordinea de zi s-au referit la:1. Informările realizate de SIE către autoritățile competente cu privire la riscurile externe sau interferențele unor actori statali sau non statali în alegerile din România;
2. Dacă era necesară deplasarea externă a reprezentanților serviciului, împreună cu Directorul SIE, domnul Gabriel Vlase, în timpul alegerilor din țară;
3. Măsurile întreprinse de SIE pentru contracararea activităților externe asociate procesului electoral.
Concluzii:
– Serviciul de Informații Externe conlucrează cu toate instituțiile statului cu atribuții în domeniul securității naționale, informările obținute direct, prin metode specifice sau de la partenerii externi care au fost transmise beneficiarilor legali, pe măsura obținerii lor. Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral, în special din partea Rusiei, pentru a influența agenda publică prin folosirea inteligenței artificiale și prin promovare agresivă în online. Au avut loc campanii de dezinformare și propagandă prin sprijinirea unor candidați eurosceptici, care au fost favorizați față de ceilalți competitori. România este o țintă pentru acțiunile hibride agresive și datorită apartenenței la NATO și UE;
– Deplasarea directorului SIE în misiunea externă, în timpul alegerilor prezidențiale din România, s-a realizat conform calendarului de activități al SIE pentru îndeplinirea misiunilor încredințate, prilejuită de evenimente naționale din țara de reședință, care impuneau prezența directorului SIE pe spațiu, în intervalul respectiv;
– În ceea ce privește folosirea unui avion privat cu ocazia participării la Baku Security Forum din septembrie 2024, s-a precizat că misiunile executate de Serviciul de Informații Externe se efectuează în baza unor criterii foarte bine stabilite și în urma unei analize de risc, iar deplasarea în exterior se asigură cu orice mijloc de transport care răspunde cerințelor de securitate, operativitate, protecție și anonimat.
Ca o primă concluzie, a reieșit că este absolut necesar ca toate autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale, cele cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organele de urmărire penală, având toate informațiile furnizate, să întreprindă de urgență toate demersurile legale, astfel încât să poată fi evitate pe viitor asemenea amenințări la adresa securității naționale”
