Condamnarea României de către CEDO vine ca urmare a unui incident care a avut loc la o proiecție de film în 2013, la Muzeul Țăranului Român. În același timp, pe lângă condamnare, statul român va fi nevoit să plătească și daune morale, dar și cheltuieli de judecată de aproape 60.000 de euro.

De menționat este faptul că, decizia CEDO a fost pronunțată în cauza ACCEPT și alții împotriva României, care are ca obiect „incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013”.

Potrivit unui comunicat de presă ACCEPT, CEDO a decis că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică. România are de plătit daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de 59.514 euro, precizează sursa citată.

Amintim faptul că acțiunea a fost introdusă de asociația ACCEPT, dar și de alți cinci petenți la CEDO, în urma incidentelor de pe 20 februarie 2013.

Cum a ajuns România în fața CEDO

Mai exact, în acea seară, proiecția unui film cu tematică LGTBI „a fost violent întreruptă de grupuri extremiste prin ocuparea sălii de cinema din incinta MȚR, scandarea unor lozinci homofobe, utilizarea publică de însemne legionare și neonaziste și amenințări cu moartea la adresa publicului și a organizatorilor”, se arată în comunicatul ACCEPT, care precizează că incidentele de acest fel împotriva comunității LGBTI au mai avut loc.

În acest context, CEDO a ajuns la conlcuzia că autoritățile nu au evaluat deloc corect riscul suportat de petenții individuali și nu au răspuns într-un mod adecvat.

„Curtea concluzionează că autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe … [Curtea concluzionează] că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie… Procedând astfel, autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT”, precizează hotărârea CEDO, citată de ACCEPT.

În același timp CEDO a amintit și despre reacția din acea seară. Curtea susține că întreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 a constituit fără îndoială o încălcare a dreptului Asociației ACCEPT și a comunității LGBTI la libertatea de întrunire pașnică, garantat de articolul 11 al Convenției.

ACCEPT reamintește faptul că în seara de 20 februarie 2013, spectatorii sosiți la o proiecție cinema la MȚR au fost „fotografiați sistematic, filmați și agresați verbal drept „spurcăciuni” și „animale”.

Scandări cu moartea și cu însemne religioase

Totodată, aproape 50 de protestatari au blocat proiecția filmului încă din primele minute, scandând „Moarte homosexualilor”, „Nu vă vrem aici”, „Nu sunteți români”, confundând libertatea de a-și exprima dezacordul cu un eveniment legal, cu incitarea la discriminare și la ură pe criteriul orientării sexuale.

ACCEPT mai precizează că pentru a-și explica și legitima actul de huliganism, aceștia au intonat imnul României și cântece ortodoxe, au folosit însemne religioase (icoane) și fasciste (salutul legionar). Unii dintre manifestanţi au intrat în sala de cinematograf cu beţe. Numărul semnificativ de manifestanţi, ameninţările cu moartea, prezenţa beţelor şi întunericul din sală au creat sentimente neputinţă şi de teamă pentru viaţa şi integritatea reclamanţilor şi a restului participanţilor invitaţi de Asociaţia ACCEPT”.

Deși Asociația a sunat la 112 pentru a liniști situația, forețele de ordine, precum poliția locală și jandarmeria nu au intrat în clădire ci au rămas afară fără a interveni în niciun fel, ci încurajându-i mai degrabă pe protestatari.

”Forțele de ordine nu au intervenit pentru a asigura derularea evenimentului în continuare, ci mai repede încurajându-i pe participanții la eveniment să plece cât mai curând, permițând celor 40 de extremiști să ocupe sala de proiecție și să amenințe persoanele LGBTI din sală”, mai precizează sursa citată.

În acest context, decizia CEDO obligă practic Românis să se poziționeze categoric în cazul incidentelor homofobe, acționând conform legislației în vigoare, indiferent de identitatea sau orientarea sexuală a persoanelor respective.

„România este astfel obligată să se poziționeze categoric împotriva incidentelor homofobe și să acționeze conform legislației în vigoare pentru a-și proteja toți cetățenii, indiferent de orientarea lor sexuală sau de identitatea lor de gen. Decizia de astăzi arată clar că încălcarea drepturilor fundamentale nu poate să treacă nesancționată și că autoritățile sunt obligate să le protejeze în astfel de situații”, se mai arată în comunicatul ACCEPT.

Reacția petenților

Mai multe persoane care au depus aplicația la CEDO au oferit o serie de declarații după decizia curții.

Claudia Stănescu, una dintre persoanele care a depus această aplicație la CEDO susține că întreaga lume trăiește într-un stat creștin-ortodox și liber și este important ca decizia CEDO să aibă un impact asupra României, în special asupra instituțiilor care nu au făcut absolut nimic în noaptea din februarie 2013.

În ceea ce privește amenda României, Claudia Stănescu susține că decizia CEDO este una bună pentru ca nimeni să nu mai trăiască cu panică și frică în societate.

„Au trecut mai bine de 8 ani de la atacul împotriva comunităţii LGBTQIA+ şi agresiunile homofobe care au avut loc în data de 20 februarie 2013 la Muzeul Ţăranului Român, timp foarte îndelungat în care este foarte uşor să uiţi panica, frica, feţele pline de ură care îţi doresc moartea în timp ce intonează imnul României şi cântece ortodoxe, fac salutul nazist, îţi lipesc de faţă icoane şi camere de filmat, şocul şi nedumerirea când vezi forţele de ordine care stau la intrare şi nu intervin să te apere şi să-i scoată de lângă tine pe agresori. Te gândeşti tot mai puţin, dar nu poţi să uiţi.

Mai ales când trăieşti într-un stat creştin-ortodox care face tot posibilul să-ţi reamintească faptul că viaţa şi familia ta nu contează… De asta este atât de important ca decizia CEDO în cauza MŢR să fie una de amendare şi tragere la răspundere a României care prin instituţiile sale a eşuat să recunoască agresiunile şi infracţiunile motivate de ură şi care îşi protejează cetăţenii în mod discriminatoriu … Avem nevoie de o decizie în favoarea noastră pentru a trăi cu mai puţină panică şi frică într-o societate care să ştie că va fi sancţionată atunci când este împotriva noastră”, a spus aceasta.

Dani Prisacariu, petent și persoană care a participat la organizarea evenimentului din partea ACCEPT susține că s-a simțit abandonat atunci când autoritățile nu l-au protejat deloc în fața violențelor din 2013.

Totodată, acesta a mai adăugat că oamenii legii le-au luat apărarea agresorilor, iar în ciuda rugăminților să fac ă ceva, polițiștii spuneau că nu au nicio autoritate în condițiile în care nimeni nu a fost agresat fizic.

„Ca organizator al evenimentului de la MȚR m-am simțit complet abandonat de autoritățile ce ar fi trebuit să mă protejeze în fața violenței. Pe de o parte poliția și jandarmeria au „luat partea” agresorilor prin a-i menaja și a nu le crea un disconfort prin a-i scoate din sală, pe de altă parte ne-au tratat cu „egalitate” și „neutralitate” prin a ne legitima și pe noi, și pe ei, ca și cum pozițiile noastre erau în vreun fel egale. Nu m-am simțit în nicio clipă protejat sau în siguranță. Îmi aduc aminte că mă rugam de polițiști să facă ceva, să îi oprească pe cei care țipau sau cântau imnuri, rugăciuni, sau saluturi naziste în sală, iar ei îmi spuneau pur și simplu că nu pot face nimic, pentru că nu ne-au agresat fizic.

Ba mai mult, ne-au spus că ar fi mai bine să plecăm noi pentru a opri evenimentul. Imi aduc si acum aminte momentul când am decis să plecăm, pentru că era clar că nu există altă soluție, și am mers câțiva zeci de metri mai departe de MȚR, iar în urma noastră, triumfători, o gașcă de vreo 20 de persoane se fotografiau în fața cinematografului și își celebrau victoria. M-am simțit umilit și luat în derâdere de toate acele persoane care au reușit să ne acapareze evenimentul pentru a ne face să înțelegem că nu avem dreptul de a folosi un spațiu pentru a împărtăși din cultura noastră LGBTQIA+. Iar autoritățile nu au făcut decât să le confirme acestor oameni că opiniile și acțiunile lor sunt valide și acceptabile, transmițând astfel un mesaj întregii societăți că acest tip de infracțiuni motivate de ură sunt permise. Zile bune după eveniment mi-a fost frică să plec seara de la sediul ACCEPT, gândindu-mă că e posibil să apară cineva și să îmi facă rău”, a adăugat acesta.

Lucrurile merg din ce în ce mai rău

Alecs Cândea, petentă la CEDO, care a fost în sală la incidentele din 2013 susține că din 2013 și până în prezent lucrurile merg din ce în ce mai rău. Acesta susține că social media este dominat de articole cu o avalanță de ură, iar oamenii insistă ca cei din comunitate să se sinucidă, ei fiind comparați cu teroriști sau cu criminali.

El consideră că decizia CEDO este una extrem de importantă și totodată singura modalitate prin care se poate face dreptate în România.

„Au trecut deja 8 ani de atunci fără mari schimbări, iar lucrurile par că merg din ce în ce mai rău. De atunci am trecut prin coșmarul referendumului pentru familie (2015 -2018). În cei trei ani cât a durat dezbaterea pe tema unor drepturi pe care oricum nu le aveam, am văzut zilnic în social media sau în articole o avalanșă de ură, oameni care ne îndemnau să ne sinucidem, să plecăm din țară care ne comparau cu teroriști și criminali…De fiecare dată când organizez sau particip la un eveniment cu tematică LGBTQI+ stau cu teamă, sunt oameni care au fost umiliți, bătuți și tâlhăriți pe stradă și în continuare primim amenințări foarte explicite, atât în viața reală, cât și pe social media … în acest context este clar că decizia CEDO este extrem de importantă și e singura modalitate prin care se poate face dreptate în România unde încă nu suntem cetățeni cu drepturi egale și depline”, a spus petentul.

Avocata Asociației ACCEPT a oferit și ea o serie de declarații în acest sens. Ea susține că decizia CEDO a confirmat faptul că manifestările din 2013 nu pot scăpa nepedepsite și neinvestigate. Totodată, aceasta s-a întrebat ce va urma să facă statul român pentru a îmbunătăți viața persoanelor din această comunitate, după această sancțiune. 

„Soluţia pe care a dat-o Curtea vine să confirme faptul că manifestări ale urii de tipul celor care au avut loc la MŢR, precursoare ale campaniei urii de la referendumul din 2018, nu pot scăpa neinvestigate şi nepedepsite. Cei care i-au mobilizat pe extremişti în 2013 au mers mai departe cu Iniţiativa de modificare a Constituţiei.

Astăzi, o instanţă de rang european recunoaşte că autorităţile trebuie să aplice corect şi egal legea şi să nu se manifeste homofob. Hotărârea de astăzi este a doua pe care o dă Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ultimele 6 luni în legătură cu încălcarea drepturilor omului pentru comunitatea LGBTI din România. Este prima decizie împotriva României în care Curtea constată că autorităţile române nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale ca urmare a prejudecăţilor împotriva comunităţii LGBT. Ne întrebăm ce face statul român să îmbunătăţească viaţa persoanelor din comunitatea noastră?” a declarat Iustina Ionescu, avocata Asociației ACCEPT.

Statul român a eșuat

Trebuie menționat faptul că, asociația ActiveWatch a atras atenția publicului asupra gravității incidentului homofob din 2013 și s-a solidarizat cu ACCEPT, susținând eforturile de condamnare a încălcării libertății de întrunire și exprimare a comunității LGBTI.

Victoria Carasava, reprezentată ActiveWatch susține că prin această decizie, eșecul statului român în protejarea drepturilor omului a fost evidențiat. În același tim, aceasta susține că lipsa intervenției oamenilor legii nu poate fi scuzată în baza respectării dreptului la libera exprimare.

„Decizia CEDO în cazul MȚR evidențiază pe de-o parte eșecul statului în protejarea unor drepturi fundamentale ale omului, iar pe de altă parte lipsa unui răspuns adecvat din partea acestuia privind condamnarea și reprimarea incitării la ură și la violență. Decizia semnalează și faptul că dreptul la libera exprimare nu poate fi folosit pentru pardonarea agresiunilor verbale sau psihologice ce incită la ură pe baza unor criterii de orientare sexuala sau identitate de gen. Similar, lipsa intervenției organelor de lege nu poate fi scuzată în baza respectării dreptului la liberă exprimare al protestatarilor extremiști de la MȚR”, a declarat Victoria Carasava, reprezentată ActiveWatch.