DIICOT: România, vizată de atacuri hibride în 2024. Federația Rusă folosește tactici noi
România a fost ținta unor acțiuni de sabotaj în 2024, alături de alte state europene, în cadrul unui arsenal de tehnici hibride utilizate de Federația Rusă. Potrivit raportului de activitate al DIICOT, aceste atacuri au avut ca scop testarea pregătirii de apărare a statelor NATO și identificarea slăbiciunilor din infrastructură.
Conform DIICOT, atacurile hibride asupra statelor NATO nu mai implică agenți instruiți trimiși pe teren, ci contractori recrutați online.
„Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor – Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, se arată în raport.
Începând cu 2022, în 13 țări europene au fost identificate cel puțin 50 de incidente care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Amenințările teroriste: România nu a fost vizată direct, dar există susținători locali ai Daesh
România nu s-a confruntat cu o amenințare teroristă concretă în 2024, conform DIICOT, însă propaganda grupării Daesh/Statul Islamic a rămas activă și a continuat să influențeze procesul de radicalizare.
„La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți. Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare”, se menționează în raport.
Principala preocupare a autorităților rămâne auto-radicalizarea, mai ales prin intermediul internetului.
„În continuare, (auto) radicalizarea unor cetățeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activități de propagandă pentru organizații teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfășurarea activităților infracționale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenții și tinerii”, avertizează DIICOT.
Riscuri externe: tranzitul persoanelor asociate grupărilor teroriste și introducerea ilegală de armament
Un posibil risc pentru securitatea națională îl reprezintă tranzitarea frontierelor României de către persoane asociate entităților teroriste.
Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România), se menționează în raport.
Totodată, atacatorii singulari, cunoscuți sub denumirea de „lone wolf terrorist”, rămân o preocupare pentru structurile de securitate.
„Atacatorii singulari, izolați (‘lone wolf terrorist’), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat, prevenit și contracarat de către autorități”, se precizează în raport.
A crescut numărul de infracțiuni privind divulgarea informațiilor secrete de stat
DIICOT a observat o creștere a numărului de cazuri în care instituțiile de securitate națională au semnalat infracțiuni legate de divulgarea informațiilor secrete de stat.
În privința infracțiunilor de terorism și contra securității naționale, DIICOT a avut de soluționat 94 de dosare în 2024.
„Se constată o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat”, se mai arată în raport.
Dintre acestea, patru dosare au fost trimise în instanță, având 15 inculpați trimiși în judecată.
