Dincolo de efectele vizibile, imediate, pe care am început să le resimțim în viața de zi cu zi, sunt niște efecte pe termen mediu și lung care nu se vor lăsa așteptate, iar analiștii vorbesc de o criză economică de proporții care va fi determinată de schimbările climatice.

Lebăda Verde sau cum se pun bazele unei noi crize financiare

“Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial se simte o schimbare în care clima și mediul – nu creșterea – vor deveni prioritatea guvernelor și a cetățenilor lor, pe măsură ce penuriile alimentare, lipsa apei și a aerului curate devin întrebări existențiale”, spune Steen Jakobsen, economist-șef și CIO la Saxo Bank, în raportul băncii pe primul trimestru al acestui an, în care precizează faptul că „realitatea pe termen lung este că clima în schimbare ne semnalează faptul că acest cost al prezentului „model” al creșterii economice devine negativ. Nu doar marginal, ci probabil pe de-a întregul negativ în ceea ce privește costurile pentru societate și mediu.”

Alte instituții financiare sunt și mai radicale atunci când vorbesc despre ceea ce urmează. Un studiu condus la începutul acestui an de către Bank of International Settlements arată că următoarea criză, așa-numită Lebăda Verde, va fi una sistemică și mult mai greu de gestionat decât cele precedente (aluzie la celebrul concept Lebăda Neagră al lui Nicholas Taleb). Autorii studiului arată faptul că „băncile centrale pot fi târâte în mod inevitabil în ape neexplorate. Dacă rămân nemișcate și așteaptă să vadă ce fac alte autorități guvernamentale, acestea pot fi expuse riscului de a nu mai fi capabile să-şi atingă obiectivul de a asigura stabilitatea financiară și pe cea a prețurilor. Și pot fi forţate să intervină ca salvatori, pe ultima sută de metri, a climei și să fie obligate să cumpere pe scară largă active devalorizate (concentrate în continuare pe emisiile de carbon, nota editorului) pentru a salva sistemul financiar și nu numai”. Cu alte cuvinte, băncile centrale vor ajunge să acționeze în stilul pompieristic în care au acționat și în cazul crizelor precedente, inunând piața cu lichidități sau chiar cumpărând active pentru a evita dezastrele financiare de proporții.

Începem să simțim pe propria piele

Incendiile catastrofale din Australia au arărat că ce ne așteaptă este doar începutul unei ere în care toți anii în care am ignorat schimbările climatice au început să ne coste. Guvernele lumii vor fi nevoite să ia măsuri în favoarea mediului, în încercarea de a evita o criză de proporții. Problema este că, deși efectele sunt mai mult decât vizibile, încă nu există o determinare în vederea unor decizii tranșante, pentru că acest lucru ar însemna o schimbare radicală a modelului economic pe care îl avem în prezent, bazat pe industrii poluante și care stă încă sub zodia petrolului.
Cert este că acum nu mai vorbim de o realitate viitoare, de ceva care urmează să se întâmple, ci vorbim despre ce se întâmplă acum și de ceva ce simțim deja la modul cel mai concret.

România, în „hora” încălzirii globale

Țara noastră nu a avut nicicând o iarnă mai călduroasă ca cea de la începutul acestui an, fapt care i-a făcut pe români să conștientizeze că încălzirea globală chiar există. Mai mult, în afara temperaturilor crescute, începutul de an ne-a aruncat și în febra unui scandal legat de poluarea din marile orașe ale țării noastre, în centru fiind chiar nivelul de poluare din București, care a ajuns la cote alarmante.

Interesul crescut pentru acest fenomen a început să se observe. De exemplu, în online, știrile despre meteo sunt printre cele mai citite articole. Mai mult, un studiu publicat recent arată faptul că aproape 60% dintre români cred în schimbările climatice. Conform aceluiași sondaj, peste 42% dintre români consideră că protejarea mediului ar trebui să devină o prioritate națională, chiar dacă ar încetini creșterea economică. 50% dintre români afirmă că urmăresc îndeaproape știrile și sunt la curent cu agenda publică.