68 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși, renumit ca unul dintre cei mai importanți sculptori și vizionari ai artei moderne, s-a născut pe 19 februarie 1876 în satul Hobița, județul Gorj, situat la aproximativ 25 de kilometri de Târgu Jiu.
Nicolae Radu Brâncuși, tatăl său, era cioplitor în lemn, iar mama, Maria, se ocupa de gospodărie. La doar nouă ani, Constantin Brâncuși și-a pierdut tatăl, iar doi ani mai târziu, la unsprezece ani, a fugit pentru prima dată de acasă.
În peregrinările sale, a muncit mai întâi ca vopsitor de lână într-o boiangerie, apoi ca servitor într-un han din Slatina. Cu toate dificultățile, pasiunea sa pentru sculptură a devenit tot mai puternică, iar talentul său a început să fie remarcat. La 18 ani, s-a înscris la Școala de Arte și Meserii din Craiova, unde și-a aprofundat cunoștințele, iar ulterior a fost admis la Școala de Arte Frumoase din București.
Plecarea la Paris
În 1904, la 27 de ani, Brâncuși a decis să plece la Paris, alegând să călătorească pe jos o mare parte din drum. Odată ajuns în capitala franceză, și-a continuat studiile la prestigioasa Școală de Arte Frumoase și a intrat în contact cu mediul artistic avangardist. În 1907, a lucrat pentru scurt timp în atelierul celebrului Auguste Rodin, dar a simțit nevoia de independență artistică.
Pe parcursul carierei sale, Constantin Brâncuși a creat opere remarcabile, printre care Sărutul și Cumințenia Pământului, contribuind semnificativ la evoluția sculpturii moderne. În 1920, a realizat prima variantă a celebrei Coloane a Infinitului, iar în anii următori a continuat să modeleze forme esențializate, inovatoare și provocatoare, explorând „simplitatea care nu este un scop în artă, ci ajunge inevitabil la esența lucrurilor.”
Constantin Brâncuși a creat ansamblul monumental de la Târgu Jiu
Între 1937 și 1938, la invitația Ligii Femeilor Gorjene, Brâncuși a creat ansamblul monumental de la Târgu Jiu, un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Acesta cuprinde Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului, lucrări ce simbolizează „calea spre cer” și spiritualitatea profundă a artistului. Ansamblul este considerat una dintre cele mai mari capodopere ale artei moderne.
Brâncuși și-a petrecut restul vieții la Paris, unde a continuat să creeze și să-și perfecționeze viziunea artistică. S-a stins din viață pe 16 martie 1957 și își doarme somnul de veci în cimitirul Montparnasse. Moștenirea sa artistică rămâne impresionantă, iar lucrările sale sunt apreciate la nivel mondial, vândute pentru sume exorbitante și expuse în marile muzee ale lumii, confirmându-i statutul de părinte al sculpturii moderne.
Relația cu Margit Pogany
De-a lungul vieții sale, Constantin Brâncuși a fost fascinat de mai multe femei, multe dintre ele devenind surse de inspirație pentru operele sale celebre. Majoritatea erau tinere, proveneau din medii înstărite și erau admirate în cercurile mondene. Artistul avea o atracție specială pentru femeile aristocrate, însă au existat și câteva excepții.
Una dintre primele sale mari iubiri, menționată de Petre Pandrea în volumul „Brâncuși. Amintiri și exegeze”, a fost Margit Pogany, o pictoriță de origine maghiară. Deși nu era considerată foarte talentată, Margit compensa printr-un farmec aparte și o senzualitate captivantă.
Brâncuși a cunoscut-o în 1911, când aceasta, alături de o prietenă pictoriță, a închiriat un atelier la Paris, chiar în apropierea sculptorului. Această întâlnire avea să inspire una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale, Mademoiselle Pogany, o sculptură care surprinde esența feminității într-un stil unic și inovator.
Curioasă și fascinată de talentul lui Brâncuși, Margit Pogany a vizitat atelierul sculptorului și i-a cerut să-i facă un portret. Astfel, între cei doi s-a înfiripat o idilă, iar din această poveste de dragoste s-a născut una dintre cele mai cunoscute creații ale artistului: Domnișoara Pogany.
Relația lor s-a sfârșit odată cu plecarea lui Margit din Paris. Aceasta s-a stabilit mai întâi la Londra, apoi la New York, iar în cele din urmă s-a mutat definitiv în Australia. Deși distanța i-a despărțit, cei doi au continuat să păstreze legătura prin scrisori, menținând astfel o conexiune profundă chiar și dincolo de spațiu și timp.
