România a plătit peste 100 de miliarde de lei cu dobânzile pentru datoria publică
Datele Ministerului Finanțelor arată că România plătește pe dobânzile la credite jumătate din sumele investite din buget pentru dezvoltare.
De asemenea, datele ministerului mai arată că statul român a cheltuit 230 de miliarde de lei pentru investițiile din bugetul de stat. Concret, autoritățile din România cheltuie cu dobânzile la datoria publică jumătate din cât plăteşte pentru investiţii.
Cristian Păun, analist financiar și profesor la Academia de Studii Economice din Capitală spune că datoria publică actuală reprezintă deficitele cumulate în ultimii 30 de ani.
”Normal este, dacă privim în urmă şi vedem că această datorie publică ce se tot acumulează şi care ne sufocă tot mai tare reprezintă, de fapt, deficite cumulate în ultimele trei decenii. Este normal şi dacă privim la faptul că nu am îmbunătăţit semnificativ riscul de ţară (sistemic, politic) de care depinde costul finanţării la nivel de ţară, cu atât mai mult cu cât această datorie publică este în procent tot mai mare datorie externă, unde acest risc contează mult mai mult, mai ales la finanţările externe”, a mai spus acesta.
9,5 milioane de lei în primele 4 luni ale 2022 pentru dobânzi
În primele patru luni ale acestui an, cheltuiala cu dobânzile a fost de 9,5 miliarde de lei. Este de menționat că anul acesta, dobânzile au ajuns la cote maxime din cauza inflației și a războiului din apropierea țării noastre.
Pe acest fond, dacă autoritățile ar continua să mențină ritmul din primele patru luni, atunci cheltuiala cu dobânzile ar ajunge la 28 de miliarde de lei, o sumă record dacă luăm în considerare că în urmă cu 10 ani această sumă era plătită de către Ministerul de Finanțe în trei ani.
”O altă cauză este creşterea dobânzilor, peste tot în lume, ca urmare a inflaţiei. Coroborând riscul şi inflaţia, este clar o idee foarte proastă să amânăm rezolvarea problemei deficitului bugetar excesiv, ultimele evoluţii arătând că anul acesta vom avea un deficit mai mare decât în 2021, când el ar trebui să fie mai mic. Şi deficitul excesiv şi dificultatea de a-l rezolva este sursă de risc sistemic, punând presiune suplimentară pe costul finanţării”, mai spune Cristian Păun.
Costul de finanțare pentru România este cel mai mare din UE
Potrivit datelor existente în acest moment, costul de finanțare pentru statul român este cel mai mare din blocul comunitar, în timp ce randamentul titlurilor de stat au o maturitate la 10 ani. De asemenea, barometrul pentru costul de finanțare pentru țara noastră este de 8,2%, în timp ce țările din jurul nostru se împrumută la dobânzi mult mai mici.
Astfel, avem Ungaria cu 7,2%, Polonia cu 6,7% și Bulgaria cu 1,6%. Este de menționat că în timpul în care dobânzile și datoria publică cresc, atunci și cheltuielile guvernului cu dobânzile vor crește.
Cheltuielile cu investițiile din bugetul de stat au scăzut în primele patru luni ale 2022
În acest timp, datele arată că cheltuielile cu investițiile din bugetul de stat au scăzut în primele patru luni ale acestui an, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
Așadar, în perioada ianuarie-aprilie 2022, cheltuielile cu investișiile din bugetul de stat cu scăzut cu 13 procente.
Per total, investiţiile statului (atât cele din buget, cât şi cele din fonduri europene sau alte finanţări) au scăzut în primele patru luni din an, prin comparaţie cu 2021 cu un miliard de lei.
„Prima problemă este absenţa finanţării sau abordarea greşită cu privire la această finanţare, mai ales la proiectele complexe de investiţii. Avem prea puţin parteneriat public-privat, prea puţină finanţare prin piaţa de capital, prea puţine proiecte de infrastructură listate pe burse, prea multe proiecte de investiţii derulate prin companii de stat, excluse ani buni de la privatizare”, mai este de părere Cristian Păun.
Scăderea de acum este greu de explicat însă, în condiţiile în care, în criză, investiţiile statului trebuie să crească pentru a atenua impactul acesteia, iar în aceeaşi vreme România este restanta Uniunii Europene la atragerea de fonduri europene: din programarea 2014-2020 România poate pierde 12 miliarde de euro, iar din PNRR nu s-a cheltuit încă niciun şfanţ, în condiţiile în care alte ţări, precum Italia, deja au început să cheltuiască banii pentru investiţii.
Fondurile europene vin însă la pachet cu rigurozitate, cerinţe de transparenţă şi control insistent, explică Cristian Păun, şi de aceea sunt evitate.
„Statul nu are resursele pentru investiţii, schimbă adesea şi din mers priorităţile, împarte multe resurse pe care în realitate nu le are, investiţiile fiind cel mai simplu de sacrificat (prin comparaţie cu pensiile, de exemplu). În plus, investiţiile sunt greu de realizat şi cu impact mai vizibil decât toate măsurile populiste propuse ca panaceu la subdezvoltarea noastră.”
