"Pentru mine este o plăcere să fiu numit pe lista preşedinţilor Comitetului. Vom avea diverse discuţii. Nu trebuie să uităm că unul dintre obiectivele Comitetului director este să stabilim sarcini şi să trasăm directive partenerilor noştri. Din experienţă personală, ştiu că este important să avem astfel de întâlniri", a spus Rusu, la învestirea în funcţie.
Cea de-a treia întâlnire a Comitetului director al proiectului "Promovarea plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în Bazinul Dunării" a debutat la Nikopol, Bulgaria, cu o nouă rundă de dezbateri.
Proiectul PES (Payment for Environmental Services – Plăţi pentru serviciile de mediu), implementat de către WWF Programul Dunăre-Carpaţi, este finanţat de UNEP, prin fondurile GEF (Global Environmental Facility), cofinanţat de WWF şi sprijinit de Uniunea Europeană. Valoarea totală a proiectului depăşeşte 2,3 milioane de dolari, iar parteneri sunt Agenţia Naţională de Protecţia Mediului şi Administraţia Naţională a Apelor Române.
Până la ora actuală, în România există trei zone-pilot selectate până acum pentru implementarea schemelor PES: una în Maramureş şi două pe Dunărea Inferioară, în judeţul Călăraşi.
Astfel, zona Platoului Maramureşului şi mlaştinile de la Ecedea este interesantă nu numai datorită tradiţiilor culturale bogate, ci şi pentru ecosistemele formate din păduri, corpuri de apă şi mlaştini, care oferă o diversitate de servicii de mediu: apă purificată, aer curat, floră şi faună, de care beneficiază atât localnicii, cât şi turiştii. Nevoia unei scheme-pilot PES a fost identificată în contextul în care operatorii de turism au acceptat ideea de a direcţiona o parte din venituri pentru sprijinirea ariilor protejate, mai exact pentru implementarea practicilor de conservare a biodiversităţii şi a bunurilor publice. Rezultatele obţinute în această zonă-pilot vor fi foarte importante pentru alte arii protejate din România, care nu beneficiază de surse de finanţare suficiente şi care joacă un rol important în conservarea naturii.
În ceea ce priveşte zona Călăraşi, este vorba despre două ferme piscicole, ambele situate în Zone Protejate Speciale, selectate să dezvolte şi să implementeze practici de acvacultură durabile, care contribuie la furnizarea serviciilor de mediu şi a bunurilor publice (de exemplu: diversitatea păsărilor, purificarea apei, producţia de biomasă şi calitatea peştelui). În această zonă a proiectului, oportunităţile de dezvoltare pentru schemele PES sunt atât de natură privată, cât şi publică.
Conceptul PES a apărut, la nivel internaţional, la începutul anilor ’90, ca un instrument pentru asigurarea menţinerii calităţii acestor servicii şi a ecosistemelor naturale pe care se bazează. Plăţile funcţionează pe sistemul mecanismelor financiare de piaţă, al contractelor comerciale sau al subvenţiilor publice. Altfel spus, plăţile pentru beneficiile oferite de păduri, de solurile fertile şi de alte ecosisteme naturale reprezintă o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi garanţia că aceste beneficii vor continua să existe şi pentru generaţiile următoare. Aceste plăţi îi recompensează pe cei ale căror terenuri oferă aceste servicii prin subvenţii şi plăţi de piaţă sau private de la cei care beneficiază de servicii. Plăţile vor încuraja proprietarii de terenuri să le administreze în aşa fel încât să evite daunele şi costurile adiţionale pentru alţi utilizatori ai resurselor, prin crearea sau menţinerea funcţiilor naturale ale ecosistemelor.
Proiectul, intitulat "Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării", se numără printre cele doar 20 de iniţiative similare existente în lume şi propune o abordare nouă, a susţinerii financiare a măsurilor şi practicilor de conservare a naturii, prin recunoaşterea şi includerea serviciilor aduse de mediu comunităţilor umane.
Practic, proiectul va demonstra funcţionalitatea plăţilor pentru serviciile de mediu şi a schemelor de finanţare în bazinul Dunării, cu aplicabilitate şi pe alte bazine hidrografice internaţionale.
Suprafaţa acoperită de schemele PES implementate până la finalul proiectului ar urma să atingă 500.000 de hectare.
Sursa: Agerpres
