EVOLUTIE Intrarile de capital strain capata consistenta dorita Pragul atins anul trecut va fi batut, cel mai probabil, in 2006. Ramane de vazut cat de multe fonduri straine vom mai atrage dupa ce vom fi vandut cele mai importante companii aflate in proprietatea statului. E deja un cliseu sa afirmi ca investitiile straine directe (ISD) reprezinta un indicator extrem de relevant privind modul in care se misca economia unei tari. In cazul Romaniei, el a functionat aproa
EVOLUTIE Intrarile de capital strain capata consistenta dorita
Pragul atins anul trecut va fi batut, cel mai probabil, in 2006. Ramane de vazut cat de multe fonduri straine vom mai atrage dupa ce vom fi vandut cele mai importante companii aflate in proprietatea statului.
E deja un cliseu sa afirmi ca investitiile straine directe (ISD) reprezinta un indicator extrem de relevant privind modul in care se misca economia unei tari. In cazul Romaniei, el a functionat aproape fara gres: daca in timpul crizei din deceniul trecut acestea se contabilizau in sute de milioane de dolari, iata ca am ajuns ca in 2005 sa inregistram ISD de 5,197 miliarde de euro. Asta, in conditiile in care nu au intrat in aceste calcule nici privatizarea Petrom (trecuta in statistici in dreptul lui 2004), nici cea a Bancii Comerciale Romane (ce va atarna greu in bilantul pe 2006). Va fi interesant de vazut ce se va intampla cu indicatorul ISD dupa ce vor disparea din portofoliul statului sucursalele Electrica si CEC.
“Am demonstrat prin puterea exemplului ca Romania reprezinta un partener de incredere, ca are o oferta atractiva, dublata de capacitatea de a sustine proiecte de investitii semnificative intr-un mediu de afaceri stabil si predictibil, in care se pot realiza adevarate povesti de succes”, afirma presedintele Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS), Ana Maria Cristina.
Cele mai mari majorari de capital din 2005 au avut loc in cazul companiilor A&D Pharma – 300 de milioane de euro, Kaufland Romania – 91 de milioane de euro, UPC – 80 de milioane de euro, Distrigaz Nord – 57 de milioane de euro, Alro Slatina – 40,5 milioane de euro, ABN Amro Bank Romania – 29 de milioane de euro, Banca Romaneasca – 27 de milioane de euro si Ina Schaeffler – 26 de milioane de euro.
Pe domenii, se poate observa ca domina telecomunicatiile, cu 22,6% din totalul investitiilor, urmate de industria lemnului, celulozei si hartiei (13,3%). Vin apoi serviciile, cu 12% din total, comertul, cu 9,6%, industria energetica (8,4%), industria constructoare de masini si domeniul constructiilor si al materialelor de constructii (cate 8,2%).
Pe judete, in functie de capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina in perioada 1991-2005 (criteriu lipsit de o relevanta totala, insa singurul care a fost disponibil), statisticile ne demonstreaza un lucru ingrijorator: exista o discrepanta majora intre Bucuresti plus cateva judete si restul tarii. Astfel, daca in Capitala s-au subscris peste 52% din cele 12,8 miliarde de euro aduse in tara sub forma mentionata mai sus, adica peste 6,7 miliarde de euro, in judete precum Salaj, Vrancea, Giurgiu, Botosani, Gorj sau Ialomita sumele subscrise in 15 ani nu au depasit 20 de milioane de euro. Gorjul detine tristul record, cu numai 1,79 milioane de euro “adunate” pana anul trecut. Dupa Bucuresti, in top urmeaza judetul Ilfov (cu 7,5% din total), Arges (5,7%), Galati (4,3%), Timis (4,1%) si Constanta (3,6%).
Daca este sa ne uitam la tarile din jur, vom vedea ca ne gasim undeva la mijloc. Din punctul de vedere al sumelor atrase, cele 5,2 miliarde de euro ne claseaza pe locul patru in regiune, dupa Cehia (9,3 miliarde de euro), Polonia (sase miliarde de euro) si, poate pentru unii surprinzator, Slovenia (cu precizarea ca cele 5,5 miliarde de euro luate in calcul in cazul ei sunt valabile pentru anul 2004). Din punct de vedere al sumelor investite raportate la numarul de locuitori, lucrurile se schimba, si nu in favoarea noastra. Cu 239 de euro ISD per capita, suntem mult in urma Sloveniei (2.778 de euro pe locuitor) si Cehiei (912 euro pe locuitor). Vin apoi Ungaria, cu 344 de euro, si Bulgaria, cu 244 de euro pe cap de locuitor. Suntem, totusi, deasupra Poloniei (doar 156 de euro per capita) si a Slovaciei (cu doar jumatate de miliard de euro atras, a atins in 2005 un nivel al investitiilor straine directe de 98 de euro per capita).
OAMENII DE AFACERI STRAINI SE INGHESUIE
IN BUCURESTI SI ILFOV
In anul 2004, impactul ISD la nivel local varia mult, in functie de regiune. Astfel, daca in cele sase judete din nordul si centrul Moldovei cifra de afaceri a companiilor create ca urmare a ISD avea o pondere de 21,6% in cifra de afaceri a regiunii, iar in Oltenia de numai 19,8%, in Bucuresti si Ilfov ponderea era de 56,5%, in regiunea de dezvoltare Vest (Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara) era de 42,6%, iar in Sud-Est (Constanta, Tulcea, Buzau, Braila, Galati si Vrancea) era de 42,2%.
In primele TREI luni ale anului, Banca Nationala a raportat investitii straine directe de 1,72 miliarde de euro, cu 128% mai mult decat in aceeasi perioada a lui 2005. Daca se ia in calcul si privatizarea BCR, se poate spune ca ne apropiem deja de pragul de patru miliarde de euro.
INVESTITII STRAINE DIRECTE PE CAP DE LOCUITOR
Desi a atins anul trecut un nivel record, Romania se afla inca putin in urma Bulgariei si la distanta de Ungaria si, mai ales, de Cehia in ceea ce priveste investitiile straine directe pe cap de locuitor. Remarcabil este ca am depasit la acest indicator tari precum Polonia si Slovacia. Aceasta din urma nu a reusit sa atraga in 2005 decat ISD de 98 de euro per capita.