Rezultatul licitaţiei este văzut ca pozitiv per ansamblu de analiştii ING.
O emisiune de eurobonduri pe pieţele externe fusese iniţial programată pentru luna martie, însă din motive de instabilitate politică a tot fost amânată. De luna trecută, însă, atât oficiali ai MFP cât şi şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, prevesteau programarea unei licitaţii pe pieţele externe pentru luna iunie.
Astfel, după mai bine de un an România a dat din nou examenul pieţelor internaţionale. Investitorii au arătat un interes crescut pentru eurobondurile româneşti, oferind 3 miliarde de euro, din care MFP a atras 1,5 miliarde euro, cu jumătate de miliard mai mult decât în martie 2010 (precedenta licitaţie pe pieţele externe).
MFP a ales să plătească un randament de 255 puncte (2,55%) peste mid-swaps (dobânda medie la euro pe pieţele internaţionale), care se situa la aproape 2,75%, adică 5,298% în total.
„Factorii pozitivi se referă la cererea care a totalizat aproximativ 3 miliarde de euro şi la faptul că MF a plătit un randament mai scăzut decât nivelul indicativ de 260 de puncte peste mid-swaps. Factorul mai puţin pozitiv se referă la prima plătită ce s-a situat cu 20 puncte (0,2%) peste nivelul CDS (prima de risc pentru România – costul asigurării în caz de neplată)”, spune Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank România.
Potrivit lui, faptul că MFP se aştepta la o scădere a randamentelor , dar s-a plătit mai mult, nu e un semnal tocmai pozitiv. „Una peste alta contează că au ieşit pe piaţa externă, 5,3% este un deal bun, pentru că în acest fel ai confirmarea investitorilor dacă România îşi face treaba bine sau nu. Trebuie să învăţăm să ne acomodăm cu pieţele”, spune Chideşciuc.