Aplicând principiul de business care spune că nu trebuie să-ți pui toate ouale în același coș – ceea ce, în limbajul finanțiștilor, se cheamă împărțirea riscului – România și-ar putea finanța o parte semnificativ mai mare din datoria publică prin dolari.
Finanțele pregătesc, în acest sens, o actualizare de prospect a platformei de titluri de stat pe termen mediu (MTN), recent testată pe piețele europene de capital prin atragerea sumei de 1,5 miliarde de euro. Astfel, în această toamnă, România – prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) – vrea să acceseze piața de capital din SUA, văzută ca o alternativă la cea europeană. În funcție de lichiditatea din piață, dar și de cerere, Finanțele ar putea împrumuta circa 1,5 miliarde de dolari, chiar mai mult.
„Ministerul Finanțelor ia în calcul emisiunea în dolari pentru că există o cerere mare din partea investitorilor în dolari. Dacă ieșim însă pe piața americană nu înseamnă că vor cumpăra numai investitori americani“, a explicat, pentru Capital, economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Potrivit acestuia, în SUA există mai multe fonduri de investiții interesate de piețele emergente. „Există această cerere de instrumente denominate în dolari. Avantajele ar fi interesul pentru maturități mai lungi și posibilitatea de a atrage sume mult mai mari“, a mai arătat Dumitru.
Și Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, spune că mișcarea Finanțelor ar fi bună, mai ales din punctul de vedere al diversificării. „Dolarul încă este moneda de rezervă a lumii. Este o idee bună, mai ales că a Finanțele nu au în portofoliu prea multe emisiuni denominate în dolari“, a punctat Lungu.
Riscul de monedă
După primele patru luni ale acestui an, structura datoriei publice arată că împrumuturile în dolari au o pondere de numai 3,7%, în comparație cu cele în euro, cu o pondere de peste 43%. Laurian Lungu arată că incertitudinile din zona euro pot afecta raportul euro-dolar, iar o orientare a României pe moneda din urmă poate decupla România de la acest risc.
„Până la urmă, diferența o fac fundamentele macro: ce nivel al datoriei ai, al deficitului bugetar și chiar și calificativele unor agenții de rating, neignorând însă doza lor de subiectivism“, a subliniat Lungu. În perspectiva unei posibile adânciri a crizei datoriilor din zona euro, piața de capital americană poate oferi o lichiditate și o cerere sporite.
Însă nici în SUA lucrurile nu sunt calme. După 4 august, americanii s-ar putea vedea cu ratingul redus, dacă guvernul nu va reuși să-și onoreze obligațiunile scadente în acea zi, în valoare de 30 de miliarde de dolari. Oricare ar fi deznodământul, oficiali din Finanțe spun că nu are cum să răstoarne planurile Trezoreriei. De împrumutat ne vom împrumuta oricum, iar în eventualitatea renunțării la titlurile denominate în dolari – perspectiva puțin probabilă – rămân cele în euro. Economistul-șef al Raiffeisen spune că ministerul are o poziție confortabilă, datorită buffer-ului constituit încă de anul trecut.
Datorie în creștere
Nivelul datoriei publice a continuat să crească în primele patru luni ale acestui an, când totalul acesteia a depășit 195 de miliarde de lei, față de 194,4 miliarde de lei, nivel înregistrat la sfârșitul anului trecut. În timp ce datoria publică locală este în scădere, împrumuturile guvernamentale sunt în creștere. În același timp, ponederea creditelor atrase de stat în moneda națională reprezintă peste 47%.
Numai în primele patru luni ale acestui an Finanțele au împrumutat 21,3 de miliarde de lei pentru finanțarea și refinanțarea datoriei publice, certificatele de trezorerie cu scadență la un an continuând să domine în structura titlurilor de stat, având o pondere de aproape 60% în total. Următoarele sunt certificatele de trezorerie la cinci, șase și șapte luni, cu o pondere de aproximativ 18%. Platforma MTN ar trebui să permită Finanțelor o echilibrare a acestei structuri, în sensul lungirii maturităților la care se împrumută România.
Primii bani atrași prin MTN au fost cele 1,5 miliarde de euro, prin emisiunea de la începutul lunii iunie, catalogată ca un „succes“ de BNR, dar și de majoritatea analiștilor. Scadența eurobondurilor plasate de România este de 5 ani, la un randament de 5,29%. Perspectivele de scădere semnificativă a datoriei publice sunt reduse, în condițiile în care Finanțele vor dori să-și consolideze și mai mult rezervele, mai ales că, anul viitor, România trebuie să ramburseze primii bani din împrumutul extern, respectiv peste 117 milioane de euro către FMI.