Instanţele din cadrul curţilor de apel din România au 533 de posturi vacante de judecător, cele mai multe în judecătorii, respectiv 361, principala cauză fiind pensionarea masivă din ultimul an, potrivit unei statistici a Consiliului Superior al Magistraturii, privind situaţia posturilor vacante. Potrivit statisticii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind situaţia posturilor vacante la 1 decembrie, cel mai mare deficit, raportat la volum de activitate - care justifică ş
Instanţele din cadrul curţilor de apel din România au 533 de posturi vacante de judecător, cele mai multe în judecătorii, respectiv 361, principala cauză fiind pensionarea masivă din ultimul an, potrivit unei statistici a Consiliului Superior al Magistraturii, privind situaţia posturilor vacante.
Potrivit statisticii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind situaţia posturilor vacante la 1 decembrie, cel mai mare deficit, raportat la volum de activitate – care justifică şi o schemă mărită pentru magistraţi – se înregistrează la judecătoriile din ţară, unde sunt în total 361 de posturi vacante, urmate de tribunale cu 136 de locuri, şi curţile de apel cu 36.
Lipsă de judecători în Bucureşti
Dintre curţile de apel din ţară, cea din Capitală înregistrează cea mai mare lipsă de judecători, acumulând în instanţele din circumscripţia ei un total de 70 de posturi vacante, fiind urmată de Curtea de Apel Craiova (61), Curtea de Apel Cluj (47) şi Curtea de Apel Timişoara (43).
Schemele de personal cele mai bine acoperite sunt la Curtea de apel Braşov – care are un deficit de nouă judecători , Curtea de Apel Piteşti – 19,Curtea de Apel Târgu Mureş – 23, şi Curtea Militară de Apel cu opt posturi.
La nivelul celor 15 curţi de apel din România sunt în total 4.365 de posturi de judecător.
Situaţia CSM privind posturile vacante de judecător cuprinde toate modificările dispuse prin hotărâri ale Consiliului până la data de 26 noiembrie.
Potrivit CSM, pensionarea masivă a magistraţilor în cursul acestui an este una din cauzele acestui deficit de judecători în instanţele din România, pe fondul fluctuaţiei legislative şi a posibilităţii schimbării statutului într-o formă imprdictibilă.
SURSA: Mediafax