Ministrul Sănătății a venit cu noi detalii referitoare la achiziția de vaccinuri anti-COVID. Alexandru Rafila spune că România nu era obligată să accepte această tranșă, precizând, de asemenea, și motivul pentru care livrarea a fost efectuată.
România ar fi putut refuza dozele de vaccin anti-COVID. Alexandru Rafila: Nu era obligată
Într-o declarație la România TV, ministrul Sănătății a precizat că România a primit o solicitare prin care i se cerea să spună dacă dorește cota-parte de vaccinul anti-COVID achiziţionată la nivelul Uniunii Europene.
Având în vedere că nimeni nu a răspuns la această solicitare, spune Alexandru Rafila, condițiile au fost considerate un acord tacit, motiv pentru care țara noastră a primit 39 de milioane de doze pentru anii 2022 și 2023.
De asemenea, șeful de la Muncă spune că România a avut mai multe ocazii de a refuza aceste doze de vaccin.
”Eu sunt mai puţin familiar cu ceea ce s-a întâmplat în cursul anului 2021, dar câteva concluzii pot să trag. Practic, acordul cadru acesta care a fost semnat de Comisia Europeană pentru statele membre prevedea livrarea vaccinurilor, tuturor tipurilor de vaccin, în tranşe pentru statele membre şi cantităţile care au fost contractate făceau posibilă vaccinarea întregii populaţii europene cu fiecare dintre aceste vaccinuri. Pentru că aceste aranjamente, aceste agreement-uri au fost făcute înainte ca vaccinurile să fie autorizate, nu se ştia în momentul respectiv care dintre ele va primi sau nu va primi autorizaţia”, spune ministrul Sănătății.
România nu era obligată să primească dozele
Ministrul Alexandru Rafila a fost întrebat dacă România era obligată să accepte aceste doze de vaccin, însă oficialul a precizat că nu.
”Nu, pentru că la fiecare tranşă de vaccinuri făcută de un producător – producătorul x să spunem, nu vreau să fac nominalizări – ţara era notificată şi trebuia să spună: da sau nu, vreau să primesc cota parte din tranşa respectivă, cota parte însemnând procentul din populaţia Uniunii Europene care îi revine României, undeva în jur de 4,5% din populaţia Uniunii Europene. Nu trebuia să ne opunem, puteam să spunem că nu le dorim (dozele de ser – n.r.). Exista posibilitatea pentru tranşele din 2021, pentru unele dintre ele exista această posibilitate. Iar în luna mai a existat o solicitare expresă care se referea la livrările din anul 2022 şi 2023, a existat un interval de câteva zile în care puteam să spunem «da, dorim sau nu dorim», sau puteam cel puţin să încercăm să spunem ceva, în lipsa unui răspuns s-a considerat o aprobate tacită şi, ca urmare a acestei aprobări tacite – nu am avut niciun fel de intervenţie practic noi – s-a semnat acel document care stipula că pentru 2022 şi 2023 se va achiziţiona o cantitate de 39 de milioane de doze”, arată ministrul Sănătății.