Lucian Cernat şi Csilla Lakatos, economist la Banca Mondială, sunt autorii unui studiu referitor la impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii asupra României.
'Estimările arată un efect economic general pozitiv al acordului TTIP asupra economiei româneşti. PIB-ul României ar putea creşte cu aproximativ 0,25% anual începând din anul 2027, dată la care acordul ar fi pus în aplicare pe deplin. În funcţie de rata de schimb, în următorii 12 ani, creşterea în PIB ar însemna până la 500 de milioane de dolari anual. Balanţa comercială cu SUA s-ar îmbunătăţi, deoarece este estimată o creştere cu aproape 35% a exporturilor, comparativ cu o creştere a importurilor bilaterale cu doar 25%. Apreciez că 90% din beneficiile estimate ar decurge din eforturile de reducere a barierelor netarifare, eliminarea celor tarifare având o pondere relativ redusă în total", a declarat, marţi, Lucian Cernat, prezent la masa rotundă 'Impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) asupra economiei României', organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Conform studiului, creşterea exporturilor româneşti, tot în funcţie de rata de schimb, se va situa la circa un miliard de dolari, începând cu 2027.
'Circa 40.000 de români îşi datorează locul de muncă firmelor care exportă în SUA. În prezent, 150.000 de firme din UE exportă în SUA, dintre acestea 1.000 fiind companii din România', a mai spus Lucian Cernat.
La rândul său, Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a subliniat că încheierea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) ar duce la crearea celei mai mari pieţe comune în condiţiile în care Uniunea Europeană are 25 de milioane de şomeri, aceasta fiind şi una dintre cele zece priorităţi ale Comisiei Juncker (Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene – n.r.).
,,Căutăm soluţii pentru ocuparea forţei de muncă. Ne propunem ca prin astfel de acorduri comerciale, nu numai cu SUA, să liberalizăm două treimi din comerţul UE. Un proiect atât de mare ca TTIP are nevoie de susţinerea tuturor părţilor interesate. Iar când spun susţinere nu înseamnă neapărat ca toată lumea să fie de acord cu viziunea CE, ci că avem nevoie să cunoaştem părerea tuturor acestor părţi interesate şi în ce măsură este nevoie să ţinem cont şi de contribuţiile altor jucători pe această piaţă", a menţionat Angela Filote.
Potrivit acesteia, comerţul este fundamental pentru prosperitate în Europa în condiţiile în care 31 de milioane de locuri de muncă în Europa depind de exporturi. 'Asta înseamnă 14% din toată forţa de muncă. Acordul nu aduce atingere standardelor înalte pe care le avem în Uniunea Europeană. Este un acord controversat şi de aceea, la nivelul CE, dorim să avem cât mai multe păreri. Sper ca economia României să profite la maximum de oportunităţile de creştere economică oferite de acest acord', a mai spus Filote.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat marţi masa rotundă 'Impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) asupra economiei României', în cadrul căreia a fost prezentată prima analiză specifică de ţară a acestui acord comercial. Dezbaterea face parte din seria de evenimente "Aici Europa", iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene.
TTIP este un acord comercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii ce se prefigurează a deveni cel mai mare acord regional de comerţ liber din istorie. Prima rundă de negocieri a avut loc în iulie 2013, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două pieţe prin reducerea barierelor tarifare şi non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementărilor de natură tehnică şi standardelor dintr-o gamă largă de sectoare economice.
Cu toate acestea, reprezentanţii societăţii civile, ai mediului privat şi ai sindicatelor afirmă că prevederile TTIP le sunt necunoscute, iar cetăţenii României ar trebui să fie informaţi.
AGERPRES
