Președintele Klaus Iohannis susține că România are șanse să adere la spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, în anul 2024.
Klaus Iohannis vrea să rămână în istorie ca președintele care a lăsat România în Schengen: „Există șanse”
Președintele Klaus Iohannis susține că România are șanse să adere la spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, în anul 2024.
Aceasta declarație vine în contextul în care funcția de comisar european responsabil pentru acest dosar va reveni, cel mai probabil, Austriei, țară care a opus anterior acceptarea României în acest spațiu.
„Este extrem de important să se continue toate demersurile legate de finalizarea parcursului Schengen pentru România.
Să știți că s-a lucrat tot timpul foarte intens pentru acest obiectiv. Nu pot să spun că există garanții, dar există șanse destul de bune ca încă din acest an să facem următorul pas.
Dar până atunci mai este nevoie de foarte multe discuții și de foarte multe negocieri, dar suntem foarte angajați în acest demers”, a declarat Klaus Iohannis, la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU.
România este în Schengen de la 31 martie cu frontierele maritime și aeriene
România a devenit parte a spațiului Schengen începând cu 31 martie, însă această aderare se aplică exclusiv pentru frontierele aeriene și maritime. Decizia a fost rezultatul unor discuții îndelungate și a numeroaselor amânări, având loc la 17 ani după ce România a aderat la Uniunea Europeană. Este o etapă semnificativă, deoarece permite circulația mai liberă a călătorilor între România și alte țări membre Schengen, dar lasă în continuare în vigoare controalele la frontierele terestre.
În privința frontierelor terestre, România se confruntă în continuare cu controale, deoarece Austria, care deține o poziție influentă în cadrul Uniunii Europene, continuă să se opună aderării complete a României la Schengen. Această situație generează frustrare în rândul autorităților române și al cetățenilor, care așteaptă de mulți ani integrarea deplină în spațiul Schengen.
Obiecțiile Austriei se bazează pe îngrijorări legate de securitate și gestionarea fluxurilor migratorii, ceea ce complică procesul de acceptare a României în acest sistem. Deși România a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru aderare, aceste reticențe politice au dus la întârzieri și incertitudini în privința statutului său în Schengen.
Această situație continuă să fie un subiect important în discuțiile dintre România și alte state membre ale Uniunii Europene, iar autoritățile române rămân angajate să colaboreze cu partenerii europeni pentru a depăși aceste obstacole și a obține o aderare deplină, inclusiv pentru frontierele terestre, în viitor.