În cadrul discursului său anual privind Starea Uniunii, Juncker a detaliat noul plan, ale cărui principii generale sunt în mare parte cunoscute. Astfel, refugiaţii vor fi distribuiţi conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al ţărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata şomajului şi 10% pe numărul de refugiaţi deja aflaţi în fiecare ţară membră înaintea apariţiei crizei din acest an.

Juncker vrea ca UE să decidă săptămâna viitoare redristibuirea a 160.000 de refugiaţi.

Planul prevede relocarea a 120.000 de persoane în plus faţă de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite.

Astfel, potrivit unei surse europene citate luni de Reuters, România ar urma să primească peste 6.300 de solicitanţi de azil în cazul în care noua schemă va fi adoptată de liderii statelor membre ale UE.

Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanţi de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocaţi alţi 4.646 de refugiaţi, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanţi de azil, dintr-un total estimat de 160.000.

Cei 160.000 de refugiaţi i-ar include pe care 66.400 care au ajuns în Grecia, cei 54.000 care au ajuns în Ungaria şi pe cei 39.600 care se află în Italia.

Noile cote ce vor fi anunţate miercuri plasează Germania în prima linie, cu 31.443 refugiaţi, reprezentând 26,2% din cei 120.000 de noi refugiaţi, urmată de Franţa – 24.031, cu 20% şi Spania – 14.931, cu 12,4%, conform unor surse europene.

Berlinul le-a ceruit însă marţi partenerilor săi europeni ''să-şi deschidă mai larg'' porţile pentru zecile de mii de refugiaţi care intră în Europa.

''Avem nevoie în final de un sistem deschis de cote pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au un drept de azil'', a declarat cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat că plafonarea în avans a numărului de migranţi nu are niciun sens.

În opinia sa, propunerea aşteptată din partea Comisiei Europene reprezintă doar un prim pas, în pofida reticenţelor anumitor state membre.