România ar trebui să fie ceva mai fermă cu Rusia în discuţiile privind recuperarea tezaurului BNR de la Moscova, dar în măsura în care ştie ce vrea, a declarat, marţi, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu, care a precizat că este vorba despre diferenţele care există între cele două inventare, respectiv cel realizat la Iaşi, în momentul încărcării tezaurului în trenuri, şi cel făcut în Rusia, la destinaţie.
‘Eu cred că noi ar trebui să fim ceva mai fermi cu Rusia, dar în măsura în care ştim ce vrem de la ei, iar aici realmente cred că în discuţia despre tezaur ar trebui să se pună într-o manieră foarte serioasă problema diferenţelor existente între cele două inventare. În continuare persistă aproape aceleaşi neînţelegeri mai mult sau mai puţin voite ca în anii ’60, cum ar fi problema inventarului. Inventarul s-a făcut şi înainte de a pleca trenurile cu sutele de lăzi, s-a făcut şi la destinaţie. Inventarul există în dublu exemplar, ca să zic aşa. Unii spun că inventarul făcut în Rusia ar fi ceva mai precis decât cel făcut la Iaşi’, a spus Cioroianu.
De asemenea, acesta a spus că există diferenţe între cifrele referitoare la acest tezaur existente într-un volum apărut pe această temă, în 1975, şi cele din lucrarea ‘Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova’, lansat, marţi, la BNR.
‘Presupunând că vreodată am putea ajunge la o relaţie într-atât de amiabilă (cu Rusia – n.r.) încât să putem discuta fără o suspiciune reciprocă despre acest tezaur, atunci când Rusia va accepta ideea că nu poate să controleze totul, când şi noi ne vom împăca cu propriul nostru trecut, atunci am putea ajunge la concluzia, neplăcută pentru noi, că însăşi problema acestui inventar nu este bătută în cuie. Trebuie să vă spun că între cifrele din acest volum din ’75 şi cifrele din volumul apărut în 2011 sunt ceva diferenţe. Dacă cineva vrea să uzeze de aceste diferenţe în două volume apărute în România o poate face şi îţi poate sugera ideea că nici ţie nu prea ţi-e clar ce ai trimis acolo, ce s-a întors şi ce vrei să ceri. Asta cred că rămâne o problemă pentru generaţii de istorici, care să cerceteze problema indiferent de regim, din 1917 şi până în 2000 cât o fi, indiferent de regim, cu tot ce s-a scris pe parcurs şi cu analizele mai mult sau mai puţin secrete, pentru a putea cădea noi între noi de acord asupra unei foi cu care să mergem în faţa celor cu care avem acest diferend real. Am convingerea că tezaurul României este acolo’, a spus fostul ministru de externe.
Totodată, Adrian Cioroianu a apreciat că ‘sunt multe perdele de fum care ne înconjoară în acest moment în legătură cu acest tezaur’.
‘Vă pot spune ceea ce s-ar putea chema o istorie trăită. Sunt multe perdele de fum care ne înconjoară în acest moment în legătură cu acest tezaur. Cu regretul că nu o să vă pot da foarte multe nume…eram de aproape o lună ministru. A luat legătura cu mine un foarte important lider politic de după 1990, prezent dacă nu chiar în primul guvern, să mă întrebe dacă putem avea o întâlnire. Sigur că a urmat acea întâlnire. M-am trezit cu el în birou – nu era biroul meu de acasă, era, totuşi, biroul ministrului de Externe al României, în care intra un fost membru al Guvernului României, însoţit de un individ care a scos teatral nişte monezi de aur din buzunar: ‘Domnule ministru, vedeţi? Astea sunt din tezaurul României la Moscova. De ce nu vreţi să le luaţi? De Bucureşti depinde’. Cinci minute am fost şocat, dar după cinci minute începi să capeţi propriile dubii, după ce pleacă din birou, mai vorbeşti cu unul şi cu altul şi îţi faci o imagine. La noi a fost un lobby intens în media făcut de acest personaj pentru această cauză. Nici acum nu mi-e foarte clar. Am interpretarea mea, dar o păstrez pentru memorii. E un lobby foarte clar pentru acest gen de perdele de fum legate de tezaur’, a spus Cioroianu.
În opinia fostului ministru, ‘trebuie ţinuţi în continuare tăciunii în jar’ în legătură cu acest subiect. El a adăugat că toate guvernele care s-au succedat la conducerea României ‘au ţinut tăciunii aprinşi în vatră, cum se spune’, inclusiv Nicolae Ceauşescu, care, în anii ’70 a numit o echipă de istorici, care au scos lucrări pentru uzul conducerii de partid.
De asemenea, fostul diplomat a atras atenţia că România ar trebui să fie mai fermă în ceea ce priveşte problema tezaurului.
‘Am vorbit de câteva ori cu actualul ministru de externe al Federaţiei Ruse. Într-adevăr, cred că valorii diplomaţiei ruse ar trebui să îi răspundem cu mai mult efort şi pe un ton ceva mai serios. Eu cred că noi ar trebui să fim ceva mai fermi cu Rusia, dar în măsura în care ştim ce vrem de la ei, iar aici realmente cred că în discuţia despre tezaur ar trebui să se pună într-o manieră foarte serioasă problema diferenţelor existente între cele două inventare’, a explicat el.
În anii ’90, mai mulţi miniştri de externe au ridicat această problemă (a tezaurului – n.r.). Tipul de răspuns venit de la Moscova a fost ‘Nu ştim care tezaur, lăsaţi-mă să mă informez’ sau ‘Apropo, ce se întâmplă cu monumentul soldatului sovietic de la Iaşi ?’. Eu am trecut prin aşa ceva. Tu ridici o problemă şi ţi se răspunde: ‘A, dar ce s-a întâmplat cu statuia de la Iaşi? Sigur că eşti pus în defensivă, a subliniat Cioroianu.
SURSA: Agerpres