România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE
Conform informațiilor comunicate de Institutul Național de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârșitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Conform metodologiei Uniunii Europene, ponderea datoriei guvernamentale în PIB se calculează luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS.
Vecinii bulgari au un grad de îndatorare mai mic
De asemenea, potrivit celui mai recent Comunicat Eurostat din luna octombrie 2021 privind evoluția nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021, România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) și Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).
Informațiile privind evoluția datoriei publice, activitatea pe piața primară și secundară a titlurilor de stat, precum și evoluția indicatorilor de risc utilizați în implementarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021- 2023, pot fi consultate pe website-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări – Datorie guvernamentală.
Produsul intern brut ar putea crește la finalul anului
Analiștii economici afirmă că recuperarea economică a încetinit substanțial în al treilea trimestru al anului, iar o recesiune ușoară este posibilă în ultimul trimestru, în contextul în care economia a depășit nivelul pre-pandemie, situația pandemică continuă să se deterioreze și inflația în creștere a început să erodeze veniturile populației.
Redresarea remarcabilă din prima jumătate a anului, alimentată în principal de sectorul serviciilor și industrie, a făcut posibilă depășirea nivelului PIB înregistrat înainte de pandemie. Cu toate acestea, economia nu se poate izola de problemele inflației în creștere, blocajele lanțului de aprovizionare și problemele induse de criza Covid-19.
Potrivit specialiștilor economici, România ar putea avea o creștere a produsului intern brut de 7,2% la sfârșitul lui 2021, însă anul viitor, creșterea PIB ar putea încetini.
„Situația actuală ne arată că rata scăzută de vaccinare la nivel național și amânarea implementării unor măsuri riguroase a făcut ca România să treacă printr-un acut val IV la începutul acestei toamne, ceea ce va afecta în mod negativ ritmul de creștere pentru ultimul trimestru. Cu toate acestea, având în vedere efectele de bază, ne așteptăm la o creștere a produsului intern brut de 7,2% în acest an. Pentru finalul acestui an ne putem aștepta la o recesiune moderată, iar anul viitor creșterea PIB va încetini la 3,6%, în urma acensiunii rapide a prețurilor pentru energie. Estimarea este fondată și de efectul reportat al unei performanțe economice mai slabe în al doilea semestru din 2021, de blocajele logistice internaționale și locale, dar și de înăsprirea politicii monetare.”, apreciază analiștii OTP Bank.
