Carburanții s-au ieftinit semnificativ în ultima perioadă, astfel că benzina comercializată în România a ajuns, în prezent, să fie cea mai ieftină din Uniunea Europeană, conform datelor Oil Bulletin transmise de Eurostat.
Prețul mediu al benzinei comercializate pe piața locală la începutul acestei săptămâni era, potrivit datelor Eurostat, de 4,638 lei (1,017 euro/litru), iar cel al motorinei de 4,656 lei (1,021 euro/litru), așa cum se poate observa și din tabelul de mai jos.
Cu aceste prețuri România se află pe primul loc între statele Uniunii Europene cu cea mai ieftină benzină, și pe locul secund în ceea ce privește cea mai ieftină motorină. Doar în Luxemburg se comercializează motorină la un preț mai mic decât cel din România, prețul pentru un litru de motorină în micul stat european fiind de sub un euro, mai exact 0,986 euro/litru.
Prețul mediu al carburanților în Uniunea Europeană la începutul săptămânii era de 1,355 euro/litru în cazul benzinei și de 1,223 euro/litru în cazul motorinei. Astfel, prețul în România este mai mic decât media europeană cu 25% la benzină, respectiv cu 16,5% în cazul motorinei.
În cazul motorinei, cel mai mare preț se regăsește în Suedia, unde un litru se comercializează cu 1,433 euro, cu 28% mai mare decât în România. Și românii din Marea Britanie sau cei din Italia plătesc mult pentru motorina cumpărată din cele două state, prețul fiind cu 27% mai mare decât în România, respectiv cu 26% mai scump în Italia.
(Mâine vă vom prezenta un articol referitor la suferința la pompă în Europa. Adică, vă vom prezenta datele referitoare la preturile carburantilor raportate la venituri).
Taxele, jumătate din prețul carburanților
Prețul benzinei fără taxe era de 2,24 lei/litru, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din prețul plătit de șoferi ajunge la bugetul de stat sub formă de taxe (accize, TVA etc). În cazul motorinei, prețul fără taxe este, conform datelor Eurostat, de 2,395 lei/litru, adică 51,4% din prețul final. În acest caz, 48,6% din preț ajunge la stat sub formă de taxe.
Față de media europeană, benzina fără taxe din România este cu doar 1,7% mai ieftină, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este cu 1,4% mai scumpă decât media europeană.
În urmă cu o lună, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat că instituția pe care o conduce a demarat o investigaţie sectorială pe piaţa carburanţilor, pentru a analiza de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană.
"Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare", a spus Chiriţoiu.
La rândul său, CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a menționat, tot atunci, că piaţa carburanţilor din România este concurenţială, iar preţurile din ţara noastră sunt printre cele mai mici din Europa. Ea a precizat că datele de pe site-ul Comisiei Europene privind preţurile la carburanţi din diferite ţări nu sunt tot timpul comparabile, întrucât conţin elemente diferite.
"La ora actuală avem preţurile cele mai joase din Europa, a doua sau a treia poziţie de jos. Datele pe care le folosim de la comunitatea europeană am mai spus-o şi o repetăm, nu sunt întotdeauna date foarte comparabile. Unu: vorbim de preţurile din România, nu de preţurile Petrom. Doi: în acele preţuri, fiecare ţară poate să raporteze şi raportează elemente diferite. Din ceea ce am analizat noi, de exemplu, unele ţări nu includ în aceste cifre medii vânzările de pe autostrăzi. Acestea au preţurile cele mai mari, pentru că şi traficul şi cererea sunt mai mari pe autostrăzi. Alte ţări, de exemplu, includ costul cu stocurile de rezervă în taxe şi nu în preţul produsului, la noi este inclus în preţul produsului. Şi sunt şi altfel de diferenţieri care fac ca, deşi este o bună referinţă preţul de la comunitatea europeană, nu este o reflectare exactă a unei comparabilităţi unu la unu", a explicat Gheorghe.
Ea a fost întrebată cum comentează un raport al Consiliului Concurenţei, în care se arată că piaţa carburanţilor din România este una de tip oligopol. "Noi credem că este o piaţă concurenţială şi funcţională, cu noi intrări de concurenţi în ultimii ani. Numai anul trecut au fost construite peste 25 de staţii noi de către diverşi operatori, iar noi nu am construit atât de mult. Concurenţa este pe calitatea produselor, pe oferta de produse non-petroliere, lucru care se vede în fiecare zi. Piaţa a crescut cu 4,9% în retail, iar noi am crescut cu 5,2%", a susţinut oficialul Petrom.
La începutul acestei luni, revista Capital a publicat un infograf prin care arăta că România a ajuns să importe tot mai mult țiței pentru a putea acoperi consumul de carburanți.
Importurile de petrol au crescut cu o treime în ultimii 5 ani
Dacă în urmă cu cinci ani importurile de ţiţei reprezentau puţin peste jumătate din consumul anual de petrol al României (56%), în 2016, ţiţeiul importat a ajuns să acopere două treimi din consumul total. Astfel, producţia s-a ridicat anul trecut la 3,57 milioane tep (tone echivalent petrol), în scădere cu aproape 5%, în timp ce importurile au crescut cu peste 13%, ajungând la 7,5 milioane tep, conform datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Nici importurile de produse petroliere nu sunt de neglijat. În fiecare an, România importă o cantitate importantă de produsele petroliere, în special carburanţi. În ultimii doi ani importurile de benzină şi motorină au ajuns la 2 milioane de tone/an.