România are nevoie anual de 5-6 miliarde euro pentru a finanţa contul curent, pentru că ţara importă mai mult decât exportă, a declarat într-o conferinţă de presă, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi coordonator al studiului Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României. lansat astăzi de Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
"Nici măcar la turism nu reuşim să avem acel plus pe care bulgarii reuşesc să-l aibă din intrările din turism de 2 miliarde euro, ceea ce ajută, inclusiv, contul curent. (…) Politicile economice ar trebui să se concentreze pe încercarea de a reduce o serie de vulnerabilităţi majore pe care economia românească le are, din perspectiva cursului de schimb, din perspectiva aderării la zona euro, din perspectiva cursului de echilibru. Este nevoie de absorbţia fondurilor europene, de proiecte majore de fluidizare, deci creşterea produsului intern brut potenţial, strategii guvernamentale de atragere a investiţiilor, susţinerea sectorului agricol, pentru că avem încă deficit comercial. Trebuie să reducem deficitul de cont curent şi avem potenţial de dezvoltare, inclusiv în turism", a spus Anghel.
Potrivit acestuia, prima de risc influenţează cursul de schimb.
"Prima de risc este cel mai important element care influenţează cursul. Dacă România nu are imagine bună, dacă investitorii internaţionali nu au o percepţie pozitivă, pentru că prima de risc înseamnă percepţia, acest lucru ne afectează pe toţi. Ceea ce se întâmplă în zona euro ne impactează inclusiv pe noi, inclusiv prin intermediul primei de risc. În intervalul 2017 – 2020 avem cele mai puţine alegeri. Trebuie ţinut cont de aceste lucruri dacă dorim să stăm cât se poate de puţin în Mecanismul Ratelor de Schimb II", a mai afirmat coordonatorul studiului.
Potrivit studiului, România ar trebui să adere la Mecanismul Ratelor de Schimb II pentru a adopta euro în intervalul 2017 – 2020.
"În 2018 – 2020 vom putea înjumătăţi viteza de evoluţie a deficitului de cont curent. La paritatea puterii de cumpărare serviciile sunt aliniate doar într-o proporţie de o treime cu preţurile din zona euro, iar în jurul anului 2020 vom fi la 50% din nivelul zonei euro pentru servicii", scrie în documentul citat.
Potrivit acestuia, chiar dacă România a beneficiat de flexibilitatea cursului de schimb pentru a atenua impactul unor şocuri precum cel asociat recesiunii globale, pe termen mediu şi lung, factorii care ţin de competitivitatea non-preţ sunt cei care determină performanţa exporturilor.
Sursa: Agerpres