Provocările financiare ale promovării turismului românesc
Turismul românesc se află într-un moment important al evoluției sale, cu un potențial considerabil, dar cu resurse limitate. Deși România deține 1% din totalul nopților de cazare din Europa, adică aproximativ 30 de milioane, față de cele 3 miliarde de nopți înregistrate în întreaga Europă, sectorul turistic românesc se confruntă cu provocări majore privind promovarea și finanțarea.
Potrivit lui Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova (APDT Prahova), soluțiile sunt clare, dar implementarea lor depinde de o gestionare mai eficientă a fondurilor și de o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat.
Soluția propusă pentru finanțarea promovării
Una dintre cele mai mari dificultăți pe care le întâmpină România este lipsa unui buget adecvat pentru promovarea turismului. Voican sugerează că, pentru a ajunge la un nivel semnificativ de promovare, România ar avea nevoie de un buget anual de 30 de milioane de euro. Acest buget ar putea proveni dintr-o taxă mică pe fiecare noapte de cazare, de aproximativ un euro, aplicată turiștilor.
La un număr de 30 de milioane de nopți, această taxă ar genera fonduri suficiente pentru a sprijini promovarea turismului pe termen lung. Cu toate acestea, Voican subliniază că sursa acestor fonduri nu poate veni de la bugetul de stat, având în vedere prioritățile financiare existente, cum ar fi construcțiile de infrastructură și cheltuielile cu înarmarea.
„Am spus-o clar: ne trebuie 30 de milioane de euro anual şi când spun asta nu spun să ne vină de undeva de la bugetul de stat, pentru că nu au venit niciodată în 35 de ani. Ar trebui să fie un proiect de 150 de milioane (euro n.r.) pe 5 ani, ca să ajungem la nişte cifre cheie. Am dat şi o soluţie. Este simplă. A descoperit-o lumea, nu am descoperit-o noi şi am descoperit-o în proiecte comune cu Comisia Europeană şi cu OCDE. Un euro pe noaptea de cazare, la 30 de milioane de nopţi, se adună 30 de milioane de euro la nivel de stat. Dacă îi luăm de la turist, turistul nu zice ce-ai făcut cu acel euro de la mine? E învăţat să plătească 8 euro – 9 euro în capitalele şi în oraşele turistice internaţionale. Nu o să putem să luăm de la buget banii ăştia, avem treabă cu înarmarea, avem treabă cu construcţia de autostrăzi, nu avem de unde”, a precizat Adrian Voican.
Decuplarea fondurilor de semnătura politică
O altă soluție pe care o propune este decuplarea fondurilor pentru promovarea turismului de semnătura politică, pentru a preveni ca aceste sume să fie influențate de schimbările politice frecvente, care pot afecta proiectele pe termen lung.
În multe cazuri, guvernele locale sau regionale modifică sau chiar desființează sistemele de promovare în funcție de conducerea politică, ceea ce duce la instabilitate în sectorul turistic.
„Nu putem nici să mai punem suprataxe pe operatorul privat, că e cocoşat deja, nici nu mai are pe unde să scoată cămaşa. Statul ca să facă rost de mai mulţi bani tot a împins salariul minim în sus. (…) Pur şi simplu degeaba am recuperat cifrele ca număr de turişti din 2019, pentru că nu reuşim să creştem atât de repede veniturile cât să facem faţă la creşterea de cheltuieli. E chinuială în domeniul turismului, nu e feerie.
Şi atunci, singura sursă, şi nu că suntem noi deştepţi, am stat de vorbă şi cu cei din alte ţări, mult mai deştepţi decât noi, care au încercat să facă promovare şi au spus: decuplaţi cât puteţi banii pentru promovare de semnătura politică.
Nu pot să declupez de tot, dar nici nu trebuie să stea într-un pix politic, pentru că la un moment dat apare o nevoie suplimentară, o grevă a profesorilor sau a doctorilor sau o problemă de armată şi dintr-o singură semnătură au zburat, iar la nivel judeţean sau local se schimbă des partidele. Asta este situaţia.
Dacă o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD) sau o asociaţie de promovare a fost foarte bine pe vremea unei anumite conduceri politice, vezi Constanţa, cum au venit adversarii politici au ras tot ce au putut şi au desfiinţat şi sistemele de promovare.
Ideea e cât mai decuplat, cât mai neutru şi cât se poate să vină acel euro de la fiecare turist, iar România ar avea mâine 30 de milioane de euro. Trebuie să se pună doar în Codul fiscal”, a explicat vicepreşedintele ANAT şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova.
Potențialul turistic al României și oportunitățile de creștere
În ciuda acestor provocări, Voican crede că România are un potențial imens de a atrage turiști din întreaga lume, mai ales că turiștii din piețele internaționale cheltuiesc sume semnificative în vacanțele lor. Acești turiști nu se limitează la un buget mic, precum majoritatea românilor, ci dispun de 2.000-4.000 de euro pe vacanță, ceea ce reprezintă o oportunitate importantă pentru economia locală. România ar trebui să învețe cum să valorifice această oportunitate, în loc să risipească potențialul său turistic.
„Oamenii aceia cheltuiesc uşor banii pe vacanţe, se duc în două-trei-patru vacanţe şi n-au un buget de 2.600 lei cât avem noi când mergem în România. Au un buget de două, de trei, de 4.000 de euro, pe care îi cheltuiesc de două-trei ori pe an. Sunt bani mulţi, păcat să nu-i aducem în ţară. Ştim că e petrol acolo, nu ştim să săpăm şi nu ştim să-l valorificăm. Avem câteva lucruri de îmbunătăţit”, a atras atenţia vicepreşedinte APDT Prahova.
Măsurile luate de autorități pentru promovarea turismului
În paralel cu aceste propuneri, autoritățile românesti au început să ia măsuri pentru a crește vizibilitatea internațională a României în industria turismului. Conform Cameliei Tărniceru, șef serviciu în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, România va participa la 14 târguri de turism internaționale în 2025, cu un buget de 10 milioane de lei pentru aceste evenimente. Deși târgurile sunt importante pentru promovarea destinațiilor, Tărniceru subliniază că aceste măsuri nu sunt suficiente și că trebuie explorate și alte canale de promovare, cum ar fi campaniile de marketing digital.
„Anul acesta târgurile la care ne-am propus să participăm, bineînţeles împreună cu industria, şi care au fost aprobate în Consiliul Consultativ sunt în valoare de 10 milioane lei, bani care sunt alocaţi, iar lista acestora se afla pe site-ul instituţiei. România va participa anul acesta la 14 târguri. Târgurile nu sunt singura soluţie. Am făcut şi anul trecut campanii de promovare în Franţa, în Germania pe timpul campionatului, am făcut în Londra şi în Varşovia, pe patru pieţe. Le vom discuta în Consiliul Consultativ şi normal că vrem să revenim pe unele pieţe şi să intrăm şi pe altele”, a transmis consilierul MEDAT.
Provocarea infrastructurii și crearea unor produse turistice de calitate
Un alt punct important este realizarea unei strategii de promovare pe termen lung, care să includă nu doar târguri și campanii digitale, dar și crearea unor produse turistice de calitate, care să atragă turiștii pe termen lung.
România trebuie să devină mai atractivă nu doar prin prezența la târguri, ci și prin îmbunătățirea infrastructurii turistice, în special în stațiunile montane, unde turismul este o activitate cheie.
