Economia României se află la coada topului statelor Uniunii Europene de când am aderat la comunitatea europeană, iar acest lucru nu s-a schimbat deloc în ultimii zece ani. După o creștere economică accelerată în anii anteriori aderării din 2007, a urmat criza și până acum abia am reușit să recuperăm pierderile din 2009 – 2010. Există însă un potențial semnificativ în țara noastră, care ar trebui pus în valoare astfel încât să recuperăm decalajul față de principalele state din Europa. În prezent, deși suntem a șaptea țară din UE ca populație și suprafață, suntem doar a 16-a economie conform valorii nominale a PIB, de 160 miliarde euro. În 1996 valoarea PIB se ridica la doar 29 de miliarde, iar acum, după 20 de ani, PIB-ul este de 5,5 ori mai mare.

Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a anunțat recent că avem posibilitatea de a ajunge între primele zece economii din UE în următorii 20 de ani dacă reușim să punem în aplicare un plan pe termen lung, menit să majoreze de patru ori PIB-ul. Pare mult, dar aceasta ar însemna o creștere economică medie de 4% pe an, ceea ce nu mai este foarte mult. Dimpotrivă, nivelul de 4% se situează sub ceea ce se poate numi „supraîncălzire a economiei”. Dar avem nevoie de abordări strategice, care să se concentreze pe sectoarele cu potențial și sunt sustenabile pe termen lung.

CIS a identificat trei direcții cheie în care eforturile trebuie concentrate: infrastructură, demografie și capital uman, eficiență publică și privată. „Acesta este și modelul economic standard conform căruia creșterea economică este generată de cei trei factori, capitalul fizic, uman și avansul productivității”, arată membrii CIS. Creșterea economică ar putea accelera astfel de la 3,3% cât este potențialul în prezent până la 4,5% spre finalul perioadei de 20 de ani. Consiliul Investitorilor a lansat și un site online, vaurma.ro, prin intermediul căruia se dorește să comunice cu publicul și cu toți actorii relevanți din economie.

Investiții în infrastructură

Infrastructura fizică a României a rămas subdezvoltată în ciuda investițiilor făcute sau promise din ultimul deceniu. Țara noastră are doar doi kilometri de autostradă la fiecare 1.000 de km pătrați, în timp ce media europeană este de 50 de km. Este evident că a devenit obligatorie ridicarea de autostrăzi și drumuri europene; fără infrastructură economia se va sufoca și nu vom putea atrage nici investiții, fie străine, fie autohtone. De asemenea, este nevoie de o infrastructură energetică modernă, de una pentru irigații și, nu în ultimul rând, de o infrastructură digitală. O analiză a Fondului Monetar Internațional arată că o investiție de un miliard de euro în toate tipurile de infrastructură poate o creștere de până la două puncte procentuale în PIB.

Fertilitatea populației și migrația sunt principalele probleme ale demografiei, cauzele scăderii de la 23,2 milioane persoane în 1990 la sub 20 de milioane în prezent. Pe lângă măsurile de creștere a natalității și de susținere a copiilor, România va trebui să își recupereze forța de muncă plecată în străinătate. Însă acest lucru nu va fi posibil decât după o majorare semnificativă a venitului mediu lunar, aflat la circa 450 de euro în prezent. CIS arată că în 2036 venitul ar putea ajunge la peste 1.700 de euro dacă vom valorifica potențialul de creștere.

Conform World Economic Forum, țara noastră se află pe poziția 114 din 140 atunci când vine vorba de eficiența cheltuirii banilor publici. Un clasament care ne arată cât de necesară este utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile și nu doar în mediul public, dar și în cel privat. „Eliminarea ineficiențelor este cea mai ieftină sursă de creștere economică”, arată CIS, care precizează și că firmele private nu sunt suficient orientate către investiții în cercetare și dezvoltare.

Sprijiin pentru dezvoltarea IMM-urilor

Din zona oamenilor de afaceri români, cei reuniți în Consiliul Național al Înteprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), au pregătit un program de guvernare pentru perioada 2016 – 2020, în care sunt identificate o serie de măsuri menite să ajute mediul de afaceri privat, dar și economia în general. Una dintre propuneri este înființarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, care să aibă în grijă implementarea măsurilor necesare pentru plasarea României ca țara cu mediul antreprenorial cel mai atractiv din regiunea de sud-est a Europei, pentru debirocratizare, pentru stimularea creării de locuri de muncă, pentru sprijinirea turismului și altele. „Este nevoie de o debirocratizare masivă a sistemului şi am propus două legi foarte simple”, spune Florin Jianu, președintele CNIPMMR. „O lege cu un articol unic prin care să se spună că statul să nu trebuie să îţi solicite un document pe care deja îl deţine. O a doua lege este aceea prin care statul nu trebuie să dea vreo sancţiune administrativă fără să facă o acţiune de prevenţie”, arată Florin Jianu. 

O măsură interesantă propusă este „maparea investițiilor publice” prin realizarea unei hărți a investițiilor publice planificate pe o perioadă de 3-5 ani și promovarea acesteia către întreprinzători și investitori, „în vederea corelării investițiilor din fonduri publice cu cele din fonduri private”. Ar putea fi eficientizate astfel atât proiectele publice, cât și cele private.

În zona legislativă, CNIPMMR propune adoptarea legii parteneriatului public-privat, prin care să se poată găsi soluții diverse de finanțare privată a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administrații și utilizarea know-how-ului și a managementului privat în proiectele publice. De asemenea, se dorește o lege a mediatorului de credite, o lege a holdingului, o lege a turismului, dar și una a fondului de formare profesională a angajaților. „România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei. Cred că e necesar să ne punem şi o ţintă cantitativă şi vorbim de plasarea României între primele 20 de ţări la nivel global în ceea ce înseamnă susţinerea antreprenoriatului. În acest moment, în raportul Băncii Mondiale suntem pe locul 37 după rapoartele Doing Business, iar în Global Entrepreneurship Index rankings figurăm pe locul 42 în 2016”, arată Florin Jianu. 

655 miliarde euro ar trebui să fie valoarea PIB în 2036 dacă România va reuși o creștere economică medie anuală de 4%

1.700 euro ar putea fi venitul mediu lunar al unui angajat din România în 2036 dacă se va reuși creșterea economică estimată de CIS

„România trebuie să se plaseze ca o ţară atractivă şi favorabilă dezvoltării afacerilor şi să fie cea mai puternică ţară din regiunea de sud-est a Europei”
Florin Jianu, președintele CNIPMMR