‘Nevoia de finanţare a unui stat are două componente. În fiecare an ştim ceea ce vine din urmă la scadenţă. Anul acesta, de exemplu, ne vin circa 55 de miliarde de lei la scadenţă din împrumuturile trecute. Aceasta numim refinanţarea datoriei publice. La care adăugăm deficitul aferent anului acestuia, care este aproximativ 24 de miliarde de lei. Nevoia noastră de finanţare în acest an este de 69 de miliarde de lei, un echivalent de 15 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 8,4% în Produsul Intern Brut. Când nevoia unei ţări este sub 10% din Produsul Intern Brut se consideră că datoria publică este sustenabilă în a fi finanţată. Prognoza noastră pentru următorii ani, chiar mergând şi la un deficit apropiat de 3% şi în ceilalţi ani o reducere, conform programului de buget, spre 2,5%, nevoia noastră va fi peste doi ani sub 8%’, a precizat Jiru.

Potrivit sursei citate, MFP derulează un program cu Banca Mondială prin care vrea să dezvolte instrumente precum ‘currency swap’ şi ‘interest rate swap’, respectiv instrumente pentru administrarea riscului valutar şi a riscului de fluctuaţie a ratelor de dobândă.

‘Suntem acum într-un program cu Banca Mondială, al doilea program pe care l-am dezvoltat cu dânşii, şi urmează să ne scoatem legislaţia de care avem nevoie pentru a administra riscul de valută, riscul valutar şi riscul de fluctuaţie a ratelor de dobândă. Adică la instrumente simple de currency swap şi interest rate swap. Urmează anul acesta să definitivăm în baza consultanţei procedurile interne, adică baza legislativă în care să creăm legal aceste instrumente şi pregătirea personalului. Este un program destul de vast care durează circa 14 luni’, a spus Enache Jiru.

Acesta a afirmat că ministerul este pregătit ca în acest an să facă primele operaţiuni pe bază competitivă de licitaţie de răscumpărări de obligaţiuni şi de schimburi de obligaţiuni.

Nu în ultimul rând, Jiru susţine că ‘ne aflăm într-un mediu cu dobânzi reduse’, în care România a reuşit să se împrumute ieftin.

În anul 2017, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,96% din PIB (circa 24 de miliarde lei), care urmează să fie finanţat în proporţie de 65% de pe piaţa internă şi 35% de pe cea externă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat 2017 denominate în lei scadente în 2017.

 

MFP are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euro-obligaţiuni într-un volum de 2,5 – 3 miliarde euro (echivalent), în funcţie de evoluţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, ţinând cont de necesitatea consolidării rezervei financiare în valută existentă la dispoziţia Trezoreriei Statului şi din efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale în valoare de 0,6 miliarde euro.

MFP mai are în vedere emiterea unui volum de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 48 -50 miliarde lei, cu o structură a maturităţilor de 30%/70% (termen scurt versus termen mediu şi lung), din care 14 – 15 miliarde lei certificate de trezorerie cu discont şi 34 – 35 miliarde lei obligaţiuni benchmark.AGERPRES/