România trebuie să îşi îmbunătăţească imaginea în faţa investitorilor de pe pieţele financiare internaţionale pentru ameliorarea percepţiei de risc de ţară, reducerea CDS-ului (credit default swap) şi accesarea unor împrumuturi externe mai ieftine, se arată în studiul 'Rata de schimb de echilibru şi factorii săi - cazul României', realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).
‘România trebuie să vină rapid cu un set de proiecte economice majore credibile (privatizări de succes, construcţia unor autostrăzi, inclusiv în parteneriat public-privat, modernizarea unor aeroporturi, anunţarea unui mare investitor străin într-un domeniu cu potenţial de export, semnarea unui contract cu un mare operator turistic european etc.), care să abată atenţia investitorilor de la mediul politic spre cel economic’, se arată în document.
Potrivit studiului, la data de 4 octombrie 2012, România avea al 15-lea cel mai mare CDS, respectiv 285 de puncte de bază pentru cotaţia la 5 ani, cea mai lichidă de pe pieţele financiare.
‘Chiar dacă ţări precum Portugalia, Slovenia, Spania, Ungaria, Italia, Irlanda sau Dubai erau considerate de către investitori mai riscante decât România în acel moment, există spaţiu suficient pentru îmbunătăţirea percepţiei de risc de ţară. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să intensifice eforturile pentru includerea României într-un indice al pieţelor emergente dezvoltat de o mare bancă de investiţii din lume pentru facilitarea fluxurilor de capital în România şi trecerea de la categoria frontier markets la emerging markets în ceea ce priveşte plasamentele bursiere. Ponderea redusă a nerezidenţilor în deţinerile de obligaţiuni de stat şi certificate de depozit în lei emise de Ministerul Finanţelor Publice (sub 10% din stocul total de instrumente de debit în lei în luna iulie 2012) lasă loc suficient pentru o creştere a prezenţei nerezidenţilor pe piaţa instrumentelor cu venit fix în lei, fără a pune în pericol stabilitatea financiară’, informează CNP.
Studiul subliniază că România ar trebui să crească numărul road show-urilor de prezentare a ţării în principalele centre financiare ale lumii, precum Londra, New York, Frankfurt, pentru atenuarea îngrijorărilor cu privire la politicile economice urmate de ţară.
‘Schimbările politice extrem de dese din ultimii ani, de multe ori impredictibile, alături de calendarul încărcat al alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale din următorii ani, determină a atitudine prudentă, de aşteptare a investitorilor străini faţă de România. O altă direcţie de acţiune pentru îmbunătăţirea imaginii României în faţa investitorilor de pe pieţele financiare internaţionale şi pentru dezvoltarea turismului de afaceri este includerea României pe harta organizării de conferinţe financiare internaţionale, cum ar fi conferinţele Euromoney de tipul IIF sau Banca Mondială. Gama largă de participanţi (bancheri de investiţii, bancheri centrali, reprezentanţi ai fondurilor de pensii, societăţilor de asigurări, burselor de mărfuri, trezorieri din instituţii nonfinanciare) ar da României o vizibilitate excelentă prin intermediul canalelor internaţionale de media. Exemplul Turciei unde în fiecare săptămână este organizat cel puţin un eveniment internaţional de business (promovat de o agenţie naţională de promovare a Turciei ca hub regional) ar trebui urmat de autorităţile române’, precizează sursa citată.
Aceasta mai arată că o altă direcţie de acţiune pentru creşterea vizibilităţii României pe plan internaţional este un plan concret de aderare pe termen lung la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), pornind de la exemplul Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei.
‘Facilitarea transferului de know-how spre guvernul României şi punerea României sub o lupă mai corectă a analiştilor internaţionali prin facilitarea accesului la baze de date macroeconomice se vor traduce în final printr-o creştere economică inteligentă, sustenabilă şi cu efecte benefice asupra unor categorii largi ale populaţiei, conform agendei Europa 2020’, mai arată ‘Rata de schimb de echilibru şi factorii săi – cazul României’.
Sursa: Agerpres