Temerea că state ca România ar putea deveni dependente de coordonarea FMI există la Washington. Reprezentantul ţării la Fond, Mihai Tănăsescu, spune că se cere o strategie de ieşire din criză şi din acordul cu finanţatorii externi.
Cea mai mare temere a FMI în privinţa României şi, de altfel, în privinţa statelor cu economii similare din regiune, care sunt în cadrul unor acorduri cu Fondul, este factorul extern. Reprezentanţii instituţionali adunaţi la Washington, la lucrările anuale ale FMI şi ale Băncii Mondiale, au plecat spre ţările lor cu o certitudine: lumea trebuie să se pregătească pentru un al doilea val al crizei.
Unii spun chiar că abia acum putem vorbi despre "adevărata" criza. În mod paradoxal, economiile avansate sunt cele mai expuse la criză, în timp ce economiile emergente sunt expuse la riscul de contagiune. Este şi cazul României.
"Temerile Fondului cu privire la România nu sunt legate de acord. Acesta a înregistrat progrese puternice şi este o bună şansă de a termina acest acord. Problema este contextul internaţional", a declarat, pentru Capital, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. El spune că România trebuie să construiască o strategie care s-o facă mai puţin vulnerabilă la şocuri externe.
"Temerea cea mare este legată de implicaţiile indirecte ale unei dezvoltări a crizei în Europa şi în lume, şi care ar fi pârghiile prin care ţara ar trebui să-şi consolideze rezervele" arată Tănăsescu.
Încă o strategie
România a adunat, pe parcursul ultimilor 20 de ani, biblioteci întregi de strategii, instituţionale sau realizate în colaborare cu mediul privat, care au făcut agenda zilei doar la momentul prezentării lor. După care nu s-a mai întâmplat nimic. Tănăsescu spune că va încerca să coaguleze şi reprezentanţi ai FMI în jurul unei strategii de exit al României din criză şi din acordul cu finanţatorii externi. "Un proiect important pe care vreau să-l pun în dezbaterea publică şi care să atragă mai multe segmente ale societăţii: de la cea civilă, la cea de business, componenta politică, dar şi meseriile liberale. El se referă la strategia pentru România de după martie 2012, când acordurile cu FMI şi CE se termină", spune Tănăsescu.
Scheletul programului va fi viziunea de creştere economică pentru următorii cinci ani, respectiv motoarele de creştere constantă a PIB şi aproape de potenţialul României, care, potrivit ultimelor analize ale FMI, este undeva între 4% şi 5%. Deloc surprinzător, domenii ca agricultura, energia, tehnologia informaţiei şi exporturile industriale bine ţintite pot asigura României o creştere sustenabilă.
"Reformele în sectorul energiei trebuie să fie mult mai accelerate, mai agresive. Vorbim aici inclusiv despre o liberalizare a pieţei", transmite reprezentantul României la FMI. Va exista voinţă politică pentru o liberalizare a pieţei energiei? "Eu cred că va exista politicianul şi grupul de politicieni care să înţeleaga că pentru a dezvolta această ţară este nevoie şi de liberalizarea sistemului. Trebuie să înţelegem că, dacă vrem ca acest sector să fie eficient, avem nevoie de un parteneriat cu mediul privat, cu jucătorii de pe piaţă, cu statul".
Povestea managementului privat
Ideea managementului privat în companiile de stat nu a fost a FMI, care a cerut reforme mult mai dure, ci a Guvernului. "FMI aşteaptă o schimbare de mentalitate, de acţiune, să se înceapă de undeva, în sensul de a nu mai exista această ingerinţă a politicului. Ai nevoie de un grup de manageri care să fie orbi şi surzi la presiunile politicului. Consiliul de administraţie sigur că va rămâne dominat de stat, dacă acea companie va rămâne în mâinile statului. Ceea ce se aşteaptă de la aceşti se manageri este să întoarcă percepţia publicului cu privire la ceea ce se întâmplă în companiile de stat", precizează Tănăsescu.
Discuţiile cele mai încinse la lucrările anuale ale FMI s-au purtat în jurul accesului la finanţare, în jurul nevoii de recapitalizare a băncilor europene. România intenţionează să atragă, în această toamnă, finanţare de pe piaţa de capital nord-americană, printr-o emisiune de titluri de stat denominate în dolari. Tănăsescu spune că strategia este potrivită şi cu momentul, şi cu strategia de finanţare pe termen lung.
"Toată lumea se împrumută în dolari acum. Toate companiile mari din lume iau bani de pe piaţa nord-americană", arată trimisul României la FMI. Acesta mai spune că Romania trebuie să-şi continue politica de a-şi consolida maturităţi lungi pe titlurile de stat emise atât pe piaţa internă de capital, cât şi pe cele externe. "Este adevărat că acest cost al resurselor a crescut în ultima perioadă, dar nu recomand o întoarcere a unei politici de trezorerie pe împrumuturi cu maturităţi scurte – care, sigur, temporar pot avea costuri mai reduse – în dezavantajul unei politici constante cu maturităţi lungi, care să arate o determinare de lungă durată din partea României”.