România a aderat la Uniunea Europeana în 2007 şi în prezent are a doua cea mai mare creştere economică din Europa, după Irlanda. Tinerii educaţi în domenii precum ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică, precum şi salariile mici şi costurile reduse au făcut din România un loc atractiv pentru companiile internaţionale care caută să-şi externalizeze servicii. Potrivit European Digital City Index, în ultimii cinci ani în România au fost înfiinţate aproximativ 170 de start-up-uri în domeniul tehnologiei informaţiei. 

Unul dintre factorii care a favorizat boom-ul sectorului IT din România este internetul de mare viteză. Potrivit raportului companiei Akamai "State of the Internet", România are una din cele mai mari viteze de internet în Europa şi al şaselea cel mai rapid internet din lume, cu o medie de 57,7 Mbps în al treilea trimestru al anului 2015. Prin comparaţie, SUA se clasează pe locul al 17-lea. Faptul că infrastructura digitală din România ocupă o poziţie mai bună decât alte ţări din Europa de Est face din România un loc atractiv pentru a începe o afacere în zona tehnologiei informaţiei. 

Accesul la internet de mare viteză combinat cu accentul pus pe matematică în sistemul de educaţie românesc a creat un mediu propice pentru apariţia de tineri specialişti în IT. "Modul în care regimul comunist a pus presiune pe elevi să înveţe matematică şi alte ştiinţe exacte i-a ajutat pe unii studenţi să aleagă să meargă la facultăţile de informatică şi de inginerie", susţine Adrian Fako, cofondatorul Accelerole, un start-up care ajută companiile să lucreze cu profesionişti din diverse domenii. 

De asemenea, în timp ce în multe ţări din lume există un decalaj foarte mare între bărbaţi şi femei care lucrează în IT, România are al treilea cel mai mare procentaj al femeilor care lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în Europa. Potrivit datelor Eurostat, în România 29% din forţa de muncă din domeniu este formata din femei, faţă de doar 19% în Marea Britanie. "Este o moştenire din perioada de dinainte de revoluţie, când femeile erau obligate să lucreze, astfel că foarte multe femei aveau un loc de muncă, pe lângă faptul că se ocupau şi de familie", a declarat Alexandra Anghel, co-fondator şi director de tehnologie la start-up-ul Appticles. 

Potrivit autorului articolului, principala provocare cu care se confruntă industria IT din România este accesul la finanţare. European Digital City Index arată că în ultimul deceniu start-up-urile din România au primit finanţări de 13,1 milioane de euro în ultimii zece ani, în timp ce prin comparaţie, start-up-urile din Londra au atras investiţii de 8,3 miliarde de euro. 

Această reticenţă în cultura investiţiilor ar putea fi o rămăşiţă din perioada comunistă, când oamenii strângeau bani la saltea, pentru a fi pregătiţi pentru vremuri grele. "Probabil, oamenii mai fac încă acest lucru la nivel mental, în loc să se gândească unde ar trebui să investească banii. Iar acest lucru face ca întreaga economie şi ecosistemul de lucru sa fie mai lent decât în Occident", consideră Adrian Fako. 

O altă problemă se referă la faptul că la o populaţie de 19,8 milioane de locuitori, România este o piaţă relativ mică, cu un decalaj între populaţia rurală şi cea urbană. În consecinţă, mulţi români din sectorul tehnologiei informaţiilor trebuie să caute peste hotare oportunităţi de a-şi dezvolta afacerile. În plus, făcând parte din Uniunea Europeană, românii pot pleca mai uşor să muncească în alte ţări din UE ceea ce îngreunează sarcina antreprenorilor care doresc să-i reţină în ţară pe angajaţii talentaţi, care ajung însă să lucreze pentru companiile străine. 

Autorul articolului subliniază că România nu are nevoie doar de investiţii străine ci şi de o echipă internă de marketing. Sistemul de învăţâmânt din România a creat mulţi specialişti în IT, dar este în urmă când vine vorba de competenţe în marketing şi vânzări. Chiar dacă mai sunt multe obstacole pe care Bucureştiul trebuie sa le depăşească, în condiţiile în care încrederea investitorilor în Londra a fost zguduită de recenta decizie a Marii Britanii de a ieşi din UE, iar alte oraşe cu mediu propice pentru start-up-uri, precum Berlin, Barcelona şi Amsterdam, se confruntă cu creşterea costurilor privind nivelul de trai, viitorul arată luminos pentru Bucureşti, concluzionează publicaţia Quartz. Agerpres