Fără tensiuni politice înainte de alegeri, Finanţele speră să se împrumute pe piaţa externă la costuri sub 6%, după ce pe piaţa internă a trebuit să respingă ofertele prea „costisitoare“ ale băncilor
După ce a respins trei din cele patru licitații de titluri de stat de pe piața internă, nemulțumit de randamentele solicitate de băncile comerciale, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), prin vocea secretarului de stat Enache Jiru, anunță că va respecta strategia de finanțare a deficitului și datoriei publice pe 2012, prin lansarea unei emisiuni de eurobonduri în această toamnă.
„Faptul că am respins ofertele nu afectează finanţarea deficitului bugetar sau a datoriei publice“, a mai afirmat Jiru. „Vom emite eurobonduri în următoarele două luni. Monitorizăm pieţele săptămânal şi discutăm constant cu investitorii, care manifestă tot mai mult interes“, a afirmat Jiru, precizând că cele două piețe, internă și externă, sunt tratate distinct în strategia MFP, refinanțarea deficitului și a datoriei fiind rezultatul unor operațiuni de tip benchmark.
De altfel, şeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer, a recomandat României să reconstituie rezervele-tampon în zona finanţelor publice.
Ministerul Finanţelor avea la sfârşitul lunii iulie rezerve de valută în sumă de 3,3 miliarde de euro, în scădere cu 1,6 miliarde euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2012, diferenţă în care intră şi plata unei emisiuni de titluri scadente, în valoare de 760 milioane euro. Finanţele iau în calculul buffer-ului şi linia de credit de 1 mld. euro aprobată de Banca Mondială, însă aceasta poate să devină operaţională doar după ratificarea acordului printr-un act normativ.
Liniștea politică ieftinește eurobondurile
După cum explică secretarul de stat al MFP, indiferent dacă este vorba de împrumuturi pe plan intern sau extern, trezoreria mai are de acoperit un necesar de refinanțare a datoriei publice și a deficitului bugetar de circa 30% din suma programată pentru 2012. Ministerul Finanţelor a atras în acest an 38,93 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari, prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
Deși pare o mișcare surprinzătoare, s-ar putea ca un împrumut pe piețele externe să aibă șanse de reușită la costuri mai mici decât randamentele pe care MFP le poate oferi la ora actuală la intern. Astfel, prima de risc pentru România (CDS) la cinci ani este 390 acum, în scădere față de iulie, când a fost de 450. De asemenea, yieldul pentru eurobondurile României scadente în 2018 este momentn în jur de 5%. „Randamentul s-a menținut destul de bine în timpul crizei politice. Chiar a scăzut puțin, de la 5,3% în iulie. În noiembrie, oricum avem un bond în euro local care expiră. Interes de afară probabil o să existe, dar cred că depinde de nivelul discountului, pentru ca emisiunea să iasă bine“, au declarat reprezentanți ai băncilor.
De aceeași părere este și Vlad Muscalu, economist ING Bank, care precizează că randamentele de pe piața secundară sunt mai scăzute acum decât la începutul anului, „iar o emisiune acum pare mai probabilă. Prețurile pe piața secundară, de 5,2%, sugerează că statul s-ar putea împrumuta la costuri sub 6% (prețul unei emisiuni este format din CDS+randament+primă de lichiditate)“. Totul depinde însă de tensiunile politice din România, de programele fiscale care vor fi anunțate în preajma alegerilor generale.
Din suma programată în strategia de finanțare pe 2012 avem realizat în proporție de 70% gradul de refinanțare a datoriei publice și a deficitului bugetar.
Enache Jiru, secretar de stat,Ministerul Finanțelor Publice
Ne putem împrumuta mai ieftin?
5,2%
este nivelul randamentelor plătite pe piața secundară de România pentru eurobondurile scadente în 2018, în scădere față de începutul anului, când nivelul era peste 6%.